Românii cu bani în Elveția: Soția lui Mihai Tănăsescu, cumnatul lui Geoană, Vladimir Cohn au avut conturi la HSBC

Daniela Florentina Ganea, soția lui Mihai Tănăsescu, fost ministru al Finanțelor Publice și fost reprezentant al României la FMI, apare în documentele bancare de la HSBC. Soția demnitarului a avut un cont secret la această bancă între anii 1995 și 2004, numele de cod atașat acestui profil bancar fiind SPHYNX.

Potrivit regulamentelor BNR, până în anul 2005, cetățenii români cu reședința în România nu aveau voie să deschidă conturi în afara țării, precizează Rise Project, care explică însă că, în perioada când a fost creat contul din Elveția, soția politicianului era asociată cu firma Kato Aromatic, o companie egipteană prin care s-a recuperat o parte din datoria Egiptului față de România.

“Această datorie se ridica la suma de 276 de milioane de euro, provenea din contractele comerciale derulate cu Egiptul pe vremea lui Ceaușescu și a fost recuperată doar parțial. În procesul de stingere al acestor creanțe a jucat un rol foarte important chiar Kato Aromatic. Guvernul României a încheiat două acorduri cu firma egipteană, în 1994 și în 1996, în urma cărora s-au recuperat mai mult de jumătate din datoriile scadente în perioada 1991-1996. În această perioadă, Mihai Tănăsescu a fost șeful mai multor direcții din Ministerul Finanțelor”, notează Rise Project.

Soția lui Tănăsescu a avut 10 la sută din firma Katorom Prodimpex, companie înființată în 1991 și unde 90 la sută din acțiuni au aparținut egiptenilor, scrie sursa citată, precizând că nu i-au putut contacta pe soții Tănăsescu.

Conform aceleiași surse, și Ionuț Costea, fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor și fost președinte Eximbank și cumnat al lui Mircea Geoană, a deținut în Elveția contul “Jeannot”, în perioada 1994 – 2000, neexistând date despre rulajul acestui cont.

“Nu-mi îmi mai aduc aminte de acest cont”, le-a declarat Ionuț Costea jurnaliștilor de la Rise Project.

Ei precizează că Ionuț Costea a fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor în trei Guverne CDR, între 1997 și 2000, perioadă în care a negociat împrumuturi în numele statului pe piețele externe de capital. Ulterior, Costea a devenit director adjunct în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), ocupând această poziție până în anul 2004, când s-a reîntors în România la conducerea unor bănci locale. Între 2009 și 2012, Ionuț Costea a fost numit de Guvernul PDL-PSD ca președinte al băncii de stat Eximbank. În acea perioadă, numele său a fost în centrul unui scandal public privind salariul pe care îl câștiga la banca de stat, peste 20 de mii euro pe lună. Fostul demnitar a mai fost implicat prin intermediul a trei firme cipriote în industria cuprului din România, notează sursa citată.

Vladimir Cohn, fost acționar al clubului de fotbal Dinamo București a fost client al băncii din Geneva începând cu anul 2004. Între 2006 și 2007, soldul contului său a fost de aproape 3,6 milioane de dolari, scrie Rise Project, adăugând că Vladimir Cohn a fost implicat în mai multe afaceri în România și Elveția.

“De altfel, contul său de la filiala HSBC este asociat cu firma Kameran Financial AG Elveția, implicată în România în afacerea de ambalaje de carton Ecopack din Ghimbav. De-a lungul anilor, Vladimir Cohn a fost asociat cu Remus Truică, George Copos, Niculae Badea sau Cristi Borcea”, mai scriu jurnaliștii.

Contactat de RISE Project, Vladimir Cohn a admis existența contului elvețian. “Da, sigur, dar nu vreau să discut cu dumneavoastră situația mea materială”, a declarat el.

În iunie 2006, magnatul imobiliar Sorin Crețeanu și-a creat la HSBC Geneva un profil bancar aferent contului său, mai arată Rise Project, menționând că documentele SwissLeaks arată un sold de 962.185 dolari înregistrat în 2007 și că la cont mai este atașat și numele soției milionarului.

Sursa citată precizează că Sorin Crețeanu este beneficiarul afacerii Poșta, care a dus la condamnarea penală a doi miniștri din guvernul Tăriceanu: Tudor Chiuariu (Justiție) și Zsolt Nagy (Comunicații).

Rise Project a luat legătura cu Sorin Crețeanu, sunând la biroul acestuia de la firma Comnord. “N-am niciun cont, nu comentez nimic, la revedere”, le-a transmis Crețeanu jurnaliștilor.

De asemenea, Rise Project relatează că numele lui Jean Valvis se asociază în arhiva HSBC cu două conturi secrete, unul dintre ele aparținând unei companii din British Virgin Islands, Euroengineering Consulting and Investment Company. În anul 2007, pe această firmă exista un depozit de 9.151.890 $.

Jean Valvis a declarat pentru Rise Project: “Da, știu de contul firmei din British Virgin Islands. Domiciliul meu fiscal este în Elveția, eu sînt și cetățean elvețian, și cetățean grec, și ce vreau să spun e că mi-am îndeplinit toate obligațiile fiscale”.

Omul de afaceri Gabriel Hanganu avea în cont peste 630 de mii de dolari în anul 2006, spun jurnaliștii de la Rise Project.

“Medic de profesie, Hanganu a fost învinut pentru dare de mită în dosarul penal în care mai sunt acuzați afaceriștii Dan Adamescu și Iosif Armaș. În primă instanță, Gabriel Hanganu a fost condamnat la trei ani cu executare. Ca medic, Hanganu a profesat la spitalul Fundeni, însă, după 1989, și-a părăsit profesia și a activat în industria farmaceutică. El a fost și primul contact cu România al producătorul de medicamente Pfizer, care l-a numit apoi director regional. Concomitent, managerul și-a înființat propriile firme de distribuție de medicamente. Acum, omul de afaceri deține cel mai mare showroom de ambarcațiuni și yachturi din România, dar produce și case de lemn. Această ultimă afacere l-a și adus în atenția DNA. Hanganu ar fi dat mită unui judecător, acum trimis și el în judecată, ca să fie favorizat într-un proces de insolvență. Mita, trimisă printr-un lichidator, ar fi constat în cherestea în valoare de 6652 de lei ce a fost livrată în mai multe etape la ferma din Belciugatele a judecătorului. Așa a reușit Gabriel Hanganu, spun procurorii, să se eschiveze de la plata datoriilor către mai mulți creditori”, relatează surse citată.

Contactat de Rise Project, Gabriel Hanganu a declarat: “Am fost acționar în perioada la care vă referiți la o societate comercială elvețiană, iar banca a fost aleasă de către reprezentanții acestei societăți, deschizând un cont din categoria “Private Banking”. Sumele virate în acest cont provin numai de la această societate și reprezintă dividende, ce au fost declarate și impozitate conform legislației în vigoare”.

De asemenea, din documentele bancare analizate de RISE reiese că personajul care, conform unui raport al International Consortium of Investigative Journalist, deține un cont de peste 800 de milioane de dolari la HSBC, este un afacerist canadian de origine română care nu a avut însă afaceri la București.

Marți, Rise Project a relatat că și fostul lider PSD Viorel Hrebenciuc se numără printre românii care au avut conturi secrete la HSBC.

Eugen Șerban, șeful Direcției Verificări Fiscaleî din ANAF a declarat, miercuri, că instituția nu are informații oficiale despre conturile bancare din străinătate ale românilor bogați, însă este interesată de obținerea acestora, dacă sunt disponibile la nivelul agențiilor fiscale din alte state.

HSBC Private Bank, filiala elevețiană a băncii britanice HSBC, a obținut profituri importante din administrarea de conturi secrete de peste 100 miliarde de dolari ale unor organizații criminale, traficanți de arme și diamante, lista deponenților incluzând și familii regale și miliardari influenți. Potrivit unui raport publicat de International Consortium of Investigative Journalist (ICIJ), banca elvețiană a ajutat peste 100.000 de indivizi și companii din 200 de țări să eludeze fiscul, ascunzând identitatea deponenților, conform Bloomberg.

Raportul ICIJ are la bază o listă de clienți ai HSBC furnizată de un fost angajat al băncii, Herve Falciani, care a părăsit instituția în 2008.

Conform raportului, circa 220 de clienți ai HSBC Elveția, cu conturi totale de 1,3 miliarde dolari, au legătură cu România, iar 11 au cetățenie sau pașaport românesc.

În funcție de suma totală depozitată de clienți în conturile HSBC din Elveția în perioada 2006-2007, România ocupă locul 39, din 203 țări, valoarea conturilor românilor pe care instituția bancară le-ar fi ținut secrete fiind de circa 1,3 miliarde de dolari, conform raportului publicat de International Consortium of Investigative Journalist (ICIJ).

Suma maximă dintr-un cont al unui client cu legături în România a fost, în perioada analizată, de 829,1 milioane de dolari, se arată în raport.