Românii - corigenții Europei la cunoașterea științifică și printre primii la superstiții
Numai unul din zece români dispune de o cultură științifică consolidată și activă, publicul românesc adult fiind însă unul din cele mai religioase și superstițioase din Europa, arată un raport al Facultății de Sociologie și Asistență Socială București.
În România, există unul dintre cele mai înalte niveluri ale credințelor și practicilor religioase, ale încrederii în pseudo și para-științe, în horoscoape și superstiții, potrivit raportului de cercetare al proiectului STISOC – “Știința și societate. Interese și percepții ale publicului privind cercetarea științifică și rezultatele cercetării” – lansat, vineri, de către Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității București.
Concluziile raportului indică trei direcții. Prima, arată că românii au unul dintre cele mai mari deficite de cunoaștere științifică a publicului în context european. Adică, numai unul din zece români dispune de o cultură științifică consolidată și activă. Apoi, există unul dintre cele mai înalte niveluri ale credințelor și practicilor religioase, ale încrederii în pseudo și para-științe, în horoscoape și superstiții, astfel că publicul românesc adult este unul din cele mai religioase și superstițioase publicuri din Europa.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro