Românii conduc mai bine sau sistemul bonus-malus iartă mai mult? Doar 1% dintre șoferi sunt penalizați
România rămâne una dintre țările europene cu o frecvență ridicată a accidentelor rutiere, însă datele din sistemul bonus-malus arată un paradox care ridică semne de întrebare. Deși accidentele sunt o prezență constantă pe șosele, doar aproximativ 1% dintre șoferii înregistrați în sistemul bonus-malus se află în clasele de penalizare, în timp ce majoritatea continuă să beneficieze de reduceri la p…
♦ ASF a publicat tarifele de referință RCA pentru următoarele 6 luni ♦ Numărul șoferilor înregistrați în sistemul bonus-malus a crescut cu 7% la peste 3,1 milioane ♦ În continuare, majoritatea șoferilor se află în clasa de bonusare ♦ Totuși, se observă o creștere atât la persoane fizice, cât și la persoane juridice pe segmentul de malus M8, în care nivelul primei este cu 80% mai mare.
România rămâne una dintre țările europene cu o frecvență ridicată a accidentelor rutiere, însă datele din sistemul bonus-malus arată un paradox care ridică semne de întrebare. Deși accidentele sunt o prezență constantă pe șosele, doar aproximativ 1% dintre șoferii înregistrați în sistemul bonus-malus se află în clasele de penalizare, în timp ce majoritatea continuă să beneficieze de reduceri la polițele RCA.
Cele mai recente date publicate de ASF, odată cu noile tarife de referință RCA pentru următoarele șase luni, arată că numărul șoferilor înregistrați în sistemul bonus-malus a crescut cu 7%, depășind 3,1 milioane. În continuare, cea mai mare parte a acestora se află în clasele de bonusare, însă apare o tendință interesantă, atât în cazul persoanelor fizice, cât și al celor juridice, crește numărul celor care ajung în clasa M8, cea mai severă categorie de malus, unde prima de asigurare este cu 80% mai mare.
La prima vedere, statistica pare greu de reconciliat cu realitatea din trafic. România continuă să se confrunte cu unul dintre cele mai ridicate niveluri ale accidentelor rutiere din Uniunea Europeană, însă acest lucru nu se reflectă într-o pondere semnificativă a șoferilor penalizați de sistemul bonus-malus. Explicațiile sunt multiple și țin inclusiv de modul în care este construită baza de date a asiguraților.
Un exemplu relevant este cel al șoferilor care locuiesc efectiv în București, dar au mașinile înmatriculate în alte județe. În teorie, domiciliul proprietarului și locul în care circulă preponderent vehiculul ar trebui să coincidă. În practică însă, mii de studenți și tineri care s-au mutat în Capitală după terminarea studiilor continuă să păstreze mașinile înregistrate în județele de origine. Motivele sunt diverse, prime RCA mai mici, evitarea birocrației necesare schimbării înmatriculării, lipsa unui domiciliu stabil sau imposibilitatea de a înregistra vehiculul fără domiciliu ori viză de flotant.
Astfel, riscul real din trafic și distribuția statistică a șoferilor în sistemul RCA nu se suprapun întotdeauna perfect. Un șofer care circulă zilnic în București poate figura în continuare într-un județ cu un profil de risc diferit, ceea ce influențează atât nivelul primei plătite, cât și modul în care sunt interpretate datele agregate din piață.
În acest context, creșterea numărului de șoferi din categoria M8 este unul dintre puținele semnale care indică o acumulare a riscului în sistem. Chiar dacă ponderea lor rămâne redusă, evoluția arată că există un segment de conducători auto care generează daune repetate și care începe să resimtă mai puternic efectele mecanismului de penalizare.
Totuși, pentru piața RCA, provocarea rămâne aceeași, cum poate fi construit un sistem care să reflecte cât mai fidel comportamentul din trafic și nivelul real de risc, într-o țară în care accidentele sunt frecvente, dar în care marea majoritate a șoferilor continuă să se regăsească în zona de bonus. În timp ce ASF urmărește stabilizarea pieței și menținerea unui echilibru între preț și risc, datele arată că sistemul bonus-malus rămâne unul dintre cele mai importante instrumente pentru diferențierea șoferilor, chiar dacă fotografia de ansamblu a traficului românesc pare să spună o poveste diferită.
În ultimii ani, sistemul de bonus-malus a ajuns să nu mai însemne aproape nimic pentru majoritatea șoferilor care se află în clasa de bonus, adică cei care ar trebui să primească un discount la prețul poliței RCA pentru un comportament fără accidente în trafic. Conform unor simulări ZF, s-a observat că deși a existat o formă de plafonare RCA, chiar și în condițiile creșterii cu o clasă de bonus în sistemul bonus-malus, prețul poliței pentru exemplul respectiv a crescut ușor în loc să scadă.
