România va ajunge abia în 2035 la media UE în ceea ce privește calitatea vieții

România face pași mărunți în ceea ce privește progresul indicatorilor privind calitatea vieții, în timp ce alte state fost comuniste au avut un progres mai rapid. România ocupă în 2021 locul 44 din 168 de țări în clasamentul mondial privind calitatea vieții și bunăstarea socială, în urcare cu o poziție, de pe locul 45, potrivit studiului Indicele de Progres Social 2021 privind calitatea vieții și bunăstarea socială, realizat de organizația nonprofit Social Progress Imperative cu sprijinul Deloitte.

Sorin Cace, doctor în sociologie și economie și directorul Institutului de Cercetare a Calității Vieții (ICCV), spune că România este în urma altor țări din fostul bloc comunist, precum țările Vișegrad. Cu 60% din  media europeană în ceea ce privește calitatea vieții, România va ajunge din urmă Europa abia în 2035.

„La calitatea vieții suntem cam la 60% din media europeană, spre deosebire de alte țări din fostul bloc sovietic și zona Vișegrad. Ele sunt la peste 80% față de media europeană, deci au făcut progrese mai importante, dar trebuie să ținem cont și de startul din 1989-1900 – au plecat în față și diferența s-a păstrat”, spune Sorin Cace. România rămâne pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește calitatea vieții și bunăstarea socială, potrivit studiului Deloitte.

„Ne-am fi așteptat ca pandemia de COVID-19 să anuleze progresul social înregistrat pe parcursul a câțiva ani, dar este remarcabil faptul că, anul acesta, indicele la nivel global este ușor mai ridicat decât cel de anul trecut (65,05 puncte din 100, comparativ cu 64,68, în 2020). Acest aspect demonstrează cât de rezistenți și plini de resurse sunt oamenii, organizațiile și societățile atunci când se confruntă cu dificultăți mari și persistente”, spune Alexandru Reff, country managing partner la Deloitte România și Moldova.

Indicele de Progres Social (IPS) măsoară calitatea vieții și bunăstarea socială a cetățenilor din 168 de țări, în baza analizei a trei dimensiuni principale – accesul la nevoi de bază (hrană, îngrijire medicală, apă etc), accesul la bunăstare (informații și comunicații, calitatea mediului etc.) și oportunități (incluziunea, accesul la educație avansată etc).

Sorin Cace este de părere că, în ciuda faptului că per ansamblu indicele de calitate a vieții nu a scăzut în pandemie, a fost totuși o scădere vizibilă în ceea ce privește calitatea vieții pentru anumite persoane.

„La nivel global, când vorbim de o medie se poate să nu fie afectată de pandemie. Dar sunt categorii vulnerabile care au fost afectate semnificativ: și-au pierdut locurile de muncă, au lucrat în domenii sensibile”, a mai spus sociologul.

În ceea ce privește România, în clasamentul IPS din 2021 se află în primele 50 de țări la toate cele trei categorii analizate: nevoi de bază (locul 41), oportunități (45) și bunăstare (50). Cele mai bune scoruri pe care le-a obținut România au fost pentru accesul la comunicații și informații (locul 35), siguranța personală (locul 38), drepturile personale (locul 41) și accesul la educație terțiară (locul 43). La polul opus, coordonatele analizate pentru România care au înregistrat punctaje mai slabe sunt incluziunea (locul 85), sănătatea și bunăstarea (locul 81) și accesul la educația de bază (locul 73).