România are una dintre cele mai sigure poziții față de importurile de petrol: o treime din necesar e produsă local. La nivelul UE dependența este de 96%. Prin producția proprie de petrol România își asigură o treime din necesarul intern de consum, avantaj aproape unic la nivel european
România are una dintre cele mai sigure poziții în ceea ce privește alimentarea pieței interne cu petrol, aproape o treime din necesar fiind asigurată de către OMV Petrom, unicul producător local de petrol și gaze. În plină panică privind siguranța…
România are una dintre cele mai sigure poziții în ceea ce privește alimentarea pieței interne cu petrol, aproape o treime din necesar fiind asigurată de către OMV Petrom, unicul producător local de petrol și gaze. În plină panică privind siguranța alimentării cu carburanți, România are un atu aproape unic la nivel european, o producție internă pe care se poate baza, a treia cea mai mare din UE, și trei rafinării locale.
Astfel, la nivelul anului 2020, gradul de dependență a României față de importurile de petrol era de 68%, doar Danemarca, al doilea producător de petrol la nivelul UE, având o dependență mai redusă de importuri, de 51%, arată statisticile Comisiei Europene. Deși nu se poate vorbi de o poziție absolut confortabilă, România are, în acest context regional marcat de o volatilitate istorică, avantajul de a-și putea asigura singură o treime din necesarul de petrol și o industrie de rafinare pe care se poate baza. Mai mult, la nivelul importurilor, cea mai mare parte a cantităților vin din Kazahstan, Rusia fiind a doua țară ca importanță pe lista furnizorilor externi.
La nivelul UE, dependența de importurile de petrol este de circa 96%, după cum arată statisticile Comisiei Europene aferente anului 2020. În total, la nivelul UE se produc circa 18,7 milioane de tone de petrol, Italia,ÎnDanemarca și România având cele mai mari contribuții, dar se importă peste 440 de milioane de tone de petrol, din care 113 de milioane de tone vin numai din Rusia. Astfel, la un consum de circa 460 de milioane de tone de petrol, producția internă a UE reprezintă numai 4% din necesar. Procentul de peste 30% pe care îl deține România este net superior. Aceste informații, alături de asigurările date de autorități privind existența stocurilor de produse petroliere, ar trebui să calmeze lucrurile, cel puțin pe plan intern. În noaptea zilei de 9 martie, românii au făcut cozi imense la benzinării pornind de la un preț afișat de o stație MOL din Beiuș (Bihor), de 11 lei pe litru.
Ulterior, informațiile vehiculate indicau că acolo vor ajunge toate prețurile, deși restul marilor lanțuri, Petrom, OMV și chiar Lukoil afișau prețuri de 7,5 lei pe litrul de benzină standard. MOL se remarca, cel puțin în București, prin faptul că vindea benzina cu un leu mai scump față de competitorii săi.
„MOL România se delimitează de orice practică anticoncurențială și de orice informații care ar putea genera panică în rândul populației“, a precizat compania precizând că polica ei comercială este corectă. Firma a mai spus că în România, MOL are două modele de operare, stațiile proprii și stațiile MOL Partener, în regim de franciză și au o politică comercială proprie, în care MOL nu intervine.
„Așa se explică situația prețului practicat în stația MOL Partener din Beiuș și care, de altfel, nu a fost una singulară, mai multe stații aparținând și altor companii cu același profil, având o practică asemănătoare. Astfel, rețeaua MOL România nu are control asupra prețurilor practicate de stația din Beiuș sau de ceilalți parteneri-franciză.“
Autoritățile au declanașat însă controale.
„ANAF, ANPC și Consiliul Concurenței au demarat investigațiile pentru a lua măsurile necesare de stopare a oricăror practici ilegale, abuzive, care nu au nicio justificare reală economică. Nu există motive de îngrijorare, avem stocuri suficiente de produse petroliere pentru a se asigura livrările către clienți“, a spus Virgil Popescu, ministrul energiei.
