România, un câmp de bombe bugetare: În anul crizei, guvernul Orban a lăsat moștenire un deficit bugetar de 102 mld. lei, adică 21 mld. euro, cu 10 mld. lei peste estimări

Ministerul Finanțelor a publicat miercuri seară închiderea bugetară pentru anul 2020, an de pandemie și an în care economia s-a confruntat cu una dintre cele mai violente crize economice într-un termen atât de scurt.

Căderea economică de 5%, plus necesarul de finanțare de aproape 50 mld. lei pentru ținerea economiei pe linia de plutire a dus deficitul bugetar la 102 mld. lei, adică aproape 10% din PIB, cu mult peste așteptări.

Veniturile totale au fost de 322 mld. lei, din care veniturile fiscale  (TVA, impozit pe venit, accize etc.) au fost de 151 mld. lei, iar veniturile din contribuțiile de asigurări sociale (25% din salariul brut pentru pensie) au fost de 112 mld. lei.

Cheltuielile totale au fost de 424 mld. lei, din care cheltuielile de personal pentru cei 1,24 de milioane de bugetari au fost de 109 mld. lei, cheltuielile pentru plata pensiilor pentru 5 milioane de români au fost de 138 mld. lei, iar cheltuielile pentru plata dobânzilor pentru creșterea accelerată a datoriei publice au fost de 14,5 mld. lei.

Nu cred că un alt guvern ar fi putut să obțină rezultate bugetare mai bune, având înv edere violența crizei economice, fragilitatea businessului din România, unde primele 1.000 de companii realizează 49% din cifra de afaceri totală din economie, iar restul de 599.000 de companii se bat pe ce a rămas, dependența de piața europeană, în special de Germania, necesitatea susținerii șomajului tehnic pentru cei peste 1 milion de angajați care au fost nevoiți să fie trimiși acasă din cauza închiderii economiei, plus cheltuielile sanitare venite peste noapte.  Că multe dintre aceste cheltuieli s-au făcut aiurea, asta-i altă problemă.

Guvernul Orban a lăsat în economie venituri fiscale de peste 20 mld. lei prin amânarea plății unor taxe și impozite.  Câte se vor recupera în 2021 vom vedea.

Problema este că structura bugetară a României este foarte proastă, având în vedere că cheltuielile pentru plata salariilor bugetarilor și a pensiilor, în sumă de 247 mld. lei, reprezintă nu mai puțin de 93% din veniturile fiscale, ceea ce este o situație nemaiîntâlnită.

Dacă mai punem la socoteală necesarul pentru plata dobânzilor la datoria publică, de 14,5 mld. lei, rezultă că toate veniturile fiscale sunt mâncate. Nu mai rămâne nimic pentru altceva.

Acum guvernul Cîțu încearcă să închidă, cel puțin pe hârtie, bugetul pe 2021 care, în varianta cea mai optimistă, indică o creștere economică de 4,3% și o creștere a veniturilor totale bugetare cu 31 mld. lei, respectiv de la 322 mld. lei în 2020, la 353 mld. lei în 2021.

Pe hârtie avem o creștere de 7%, dar această majorare, respectiv această strângere de taxe și impozite depinde de foarte multe lucruri: ritmul de vaccinare, revenirea Germaniei și a Europei, posibilitatea și dorința companiilor care și-au amânat taxele și impozitele de a avea bani pentru a le plăti în 2021, și nu în ultimul rând creșterea businessurilor.

Economia României este extrem de polarizată, iar companiile mici depind de ce fac companiile mari și de creșterea economică.

Guvernul Cîțu mizează pe o creștere economică de 4,3%, în timp ce analiștii și-au pus în previziuni o creștere economică mai redusă, estimările mergând între 2,7% și 4%.

Dacă anul agricol va fi bun, economia va indica o creștere de 4%, dar asta nu înseamnă că statul va avea venituri mai mari la buget.

Pentru că nu mai poate susține un deficit bugetar de 10% din PIB ca în 2020, guvernul Cîțu trebuie să reducă acest deficit la 7% în 2021, ceea ce înseamnă o reducere în valoare nominală de 24 mld. lei față de anul trecut. O ajustare extrem de dificilă, având în vedere că se bazează pe o speranță a creșterii veniturilor cu 31 mld. lei și o creștere a cheltuielilor bugetare cu numai 7 mld. lei, în condițiile în care sindicaliștii din sistemul bugetar se pregătesc să rupă gardurile de la Palatul Victoria din cauza înghețării salariilor, iar cei 5 milioane de pensionari sunt la rândul lor nemulțumiți că nu știu cu cât le va mai crește pensia. Și oricum, speranțele pentru o creștere de 40% sunt irealizabile.

BNR, care susține guvernul prin scăderea dobânzii de referință astfel încât Ministerul Finanțelor să se poată împrumuta mai ieftin, a avertizat public asupra incertitudinilor bugetare legate de consolidarea fiscală , un termen extrem de prețios folosit de economiști pentru a justifica necesitatea reducerii deficitului bugetar, scăderii cheltuielilor și creșterii veniturilor.

România, ca de altfel toată Europa, se va confrunta în primul trimestru cu o recesiune economică intervenită ca urmare a reînchiderii economiilor Europene și a semnelor de întrebare legate de rapiditatea vaccinării populațiilor.

În cazul României, companiile pierd 200 mil. euro pe zi din cauza încetinirii revenirii economice. Dacă guvernul ar accelera vaccinarea, care costă 2 mil. euro pe zi, businessul ar putea să-și revină mult mai repede.

Temerea cea mai mare este că înghețarea salariilor la buget s-ar putea să nu fie de ajuns pentru obținerea deficitului bugetar de numai 7% din PIB, adică de 78 mld. lei , dacă cele 31 mld. lei în plus la venituri nu se vor realiza.

Este bine să reamintim că președintele Băsescu și guvernul Boc au tăiat salariile la buget cu 25% în mai 2010, când bugetul nu se închidea cu 4 mld. lei.

În următoarele zile vom vedea bugetul pe 2021 pe care îl va prezenta guvernul Cîțu, pentru a vedea cât de realist este făcut.

PSD, în opoziție, a prezentat propriul buget pe 2021, o însăilare de date frumos prezentate într-un Power Point, dar care arată mai optimist decât și optimismul guvernului Cîțu.

Niciun guvern nu va putea să închidă într-un mod rezonabil bugetul pe 2021 având în vedere situația economică, datele din piață, modul de construcție bugetară, unde cheltuielile fixe mănâncă toate veniturile fiscale.

Să nu ne amăgim că altcineva ar putea obține rezultate bugetare mai bune sau ar putea strânge mai multe venituri din economie. Doar dacă nu vrea să majoreze taxele și impozitele sau să reducă salariile și pensiile, sau să vândă la foc automat companiile de stat, licențele 5G etc.

Ca să încheiem anul 2020, mai trebuie să vină situația datoriei publice, ca să vedem cum a arătat explozia.

În ultimii 5 ani, guvernele Grindeanu, Tudose, Dăncilă, Orban și acum Cîțu au lăsat câte o bombă bugetară în economie.

Să vedem în capul cărui guvern vor exploda.

Oricum, victimele vor fi companiile și noi.