România, o țară scumpă dar cu bani: De unde sunt banii care acoperă și susțin creșterea prețurilor la restaurante, la biletele de avion sau serviciile hoteliere, de unde sunt banii care sunt investiți în titluri de stat, în depozite bancare, la Bursă sau pe piața de crypto

Conform datelor Eurostat, România a avut în martie 2024 cea mai mare inflație din Europa – 6,61% (martie 2024/martie 2023). Mărfurile alimentare au crescut cu 2,81%, mărfurile nealimentare cu 8,06% și servicile cu 10,2%.

Dacă ne uităm în Europa, Lituania a avut în martie o inflație anuală de 0,4%, Italia de 1,2%, Cehia de 2,2%, Germania de 2,3%, Franța de 2,4%, Polonia de 2,7%, Bulgaria de 3,1%, Grecia de 3,1%, Ungaria de 3,6%, Austria de 4,1%.

Media inflației în martie a UE a fost de 2,6%.

În timp ce cele mai multe țări europene se îndreaptă cu creșterile de prețuri la nivelurile normale, de dinainte de explozia din ultimii ani, România are o inflație de aproape 3 ori mai mare decât media europeană.

BNR vine cu explicația că această inflație mare din acest an include majorările de taxe și impozite care au fost operate și pe măsură ce se vor îngloba în prețuri, inflația va scădea și ne vom îndrepta spre 4,5% la finalul anului (decembrie 2024/decembrie 2023). Chiar și cu această scădere, vom avea o inflație dublă față de Europa.

În ciuda acestei inflații foarte mari, în ciuda acestor creșteri de prețuri, comparativ cu alții, lumea este liniștită și are bani, cel puțin lumea din orașele mari, București, Cluj, Timișoara, Brașov, Iași, Sibiu, Constanța. Să vedeți ce creșteri de prețuri vor fi la mare, acum în vară.

În ultimul an, creșterea salariilor a fost dublă față de creșterea prețurilor, 14% versus 7%, așa că avem o creștere reală a salariilor.

Dar această creștere reală a salariilor pare să fie doar o parte din explicația legată de faptul că lumea are bani și că aceste creșteri de prețuri sunt acoperite fără problemă.

Sâmbătă, am mers să fac o rezervare la Trattoria Daimon de lângă Sala Polivalentă. Nu mică mi-a fost mirarea când mi s-a spus că pentru duminică, totul este full, full, full. Nicio masă disponibilă.

Nu știu dacă ați remarcat dar cam peste tot este plin, mai ales în weekend. Acum că a venit soarele și s-au deschis și terasele, trattoriile sunt și mai ocupate. Problema lor e că nu au personal, nu că nu au clienți.

Restaurantele sunt pline chiar în condițiile în care prețurile au crescut foarte mult. Bineînțeles că există explicații că s-a scumpit materia primă, că au crescut salariile, că au crescut taxele și impozitele.

Încercând să văd de unde vine această inflație mare din martie, m-am uitat la câteva prețuri: făina și mălaiul au scăzut cu 30%, pâinea a crescut cu 0,7%, produsele de franzelărie au crescut cu 5,21%, cartofii au crescut cu 5,6%, uleiul comestibil a scăzut cu 25%, margarina a scăzut cu 8%, carnea de porc a crescut cu 7,6%, carnea de pasăre a crescut cu 1,3%, peștele proaspăt a crescut cu 8,6%, laptele de vacă a scăzut cu 6%, untul a scăzut cu 12%, oăle au scăzut cu 4%, zaharul a scăzut cu 10%, cafeaua a crescut cu 6,7%, vinul a crescut cu 8,8%, berea a crescut cu 10%.

Conform datelor analizate de statistică, creșterea prețurilor în categoria restaurante, cafenele, cantine a fost în martie de 12%, față de martie anul trecut.

Într-o trattorie medie din București și Cluj, o pizza Margherita variază între 40-50 de lei, adică 8-10 euro, la un salariu mediu de aproape 1.000 de euro, cât a fost în martie. În Italia, o pizza Margherita variază între 10-14 euro, la un salariu mediu de 2.000 de euro.

Deci, o pizza la noi este mai ieftină dar comparativ cu un salariu mediu, este mai scumpă. Din acest motiv lumea crede că prețurile la noi sunt la fel ca în Europa, dacă nu chiar mai mari.

Dar atâta timp cât lumea are bani să plătească aceste prețuri nu e nicio problemă, trattoriile sunt pline și nu pare că există vreo criză, ci dimpotrivă, toată lumea se pregătește pentru vacanță.

Uitându-mă în structura creșterii prețurilor, prețurile biletelor de avion au crescut cu 12,5% în martie 2024 față de martie 2023, iar plata cazării în unitățile hoteliere din țară are o creștere de 10,08%.

Avioanele sunt pline, prețurile la low-cost au devenit medium-cost, iar dacă nu ai avut inspirația să îți iei niște pachete turistice de la începutul anului, acum au prețuri mult mai mari, iar în sezon vor deveni și mai mari.

Constatarea că lumea are bani sau că cel puțin o parte din această lume are bani se vede și în vânzările de titluri de stat Fidelis: săptămâna trecută românii au investit cea mai mare sumă în achiziția de titluri de stat Fidelis dintre toate cele 16 ediții vândute de Ministerul Finanțelor până acum.

În ediția aprilie 2024, suma totală investită de către români, persoane fizice, în aceste instrumente de economisire a fost de 3,197 de milarde de lei (echivalentul a 643 milione de euro. În 1998, pentru cei care nu au trăit acele vremuri, o asemenea sumă rezultată din privatizarea Romtelecom a salvat România de la default), dintre care 1,012 miliarde de lei au fost în titluri de stat în lei, care au avut o dobândă de 6% pe an pentru titlurile pe 1 an și 6,85% pe an pentru titlurile cu scadență la 3 ani. În titlurile de stat Fidelis în euro, românii au investit niste sume impresionante, 2 miliarde de lei, adică 400 de milioane de euro, pentru titlurile pe 1 an dobânda a fost de 4% în euro, iar pentru titlurile cu scadență la 5 ani, dobânda a fost 5% pe an.

Aceste titluri de stat Fidelis nu au dobânda impozitată ca la depozitele bancare.

Te-ai fi așteptat ca românii să scoată banii din bănci și să îi depună la Ministerul Finanțelor, care oferă dobânzi mai mari și neimpozitate. Dar nu prea cred că este așa.

Depozitele în lei ale populației din bănci sunt la un maxim istoric, în februarie 2024 ajungând la 223,5 mld lei, în creștere cu 21,9% față de februarie 2023. Când vor veni datele din martie vom vedea că depozitele populației nu au scăzut, ci dimpotrivă, chiar au crescut în continuare.

Dacă ne uităm și pe Bursă, și pe piața fondurilor mutuale, și pe piața de criptomonede, și pe piața externă, acolo unde românii tranzacționează sume mai mari decât cele investite pe Bursa de Valori București, vom vede că sumele investite sunt în creștere.

Dar întrebarea de final este, corelând ce se întâmplă în diverse sectoare economice, de unde sunt acești bani, de unde sunt banii care acomodează creșterile de prețuri, în general, la alimente, la haine și la servicii – prețurile la restaurante, creșterea prețurilor la biletele de avion și serviciile turistice și de unde sunt banii care se duc în economisire și investiții financiare, în depozite bancare, în achiziții de titluri de stat, în achizițiile de apartamente și până la achizițiile de criptomonede.