România și Islanda: două economii europene la extreme, dar cu lecții valoroase una pentru cealaltă

Pe 17 iunie, Islanda își serbează Ziua Națională, marcând proclamarea independenței față de Danemarca în 1944. O ocazie bună să privim dincolo de imaginea de călătorie idilică și să comparăm această economie nordică – mică, dar performantă – cu România, una dintre cele mai mari piețe emergente din estul Europei.

Când ne uităm pe hartă, România și Islanda par a face parte din lumi paralele. Una e o țară de aproape 20 de milioane de oameni, cu provocări structurale și o economie în tranziție accelerată. Cealaltă – o insulă vulcanică, cu mai puțin de 400.000 de locuitori, dar cu una dintre cele mai ridicate calități ale vieții din lume. Și totuși, ambele fac parte din Spațiul Economic European, au acces la aceeași piață unică și împărtășesc nevoia de a-și modela viitorul economic într-un context global instabil. Cum arată însă cifrele din spatele contrastului? În 2024, PIB-ul nominal al României a fost de aproximativ 376,7 miliarde dolari, potrivit celor mai recente date publicate de Banca Mondială, în vreme ce Islanda a generat un PIB de 35,4 miliarde dolari.

Raportul rămâne de peste 1 la 10 în termeni absoluți, dar diferența se inversează radical atunci când analizăm PIB-ul per capita: 20.175 dolari în România față de 90.110 dolari în Islanda, conform acelorași surse. Această discrepanță reflectă diferențe structurale profunde între cele două economii. Islanda valorifică eficient resursele naturale – energia geotermală, pescuitul și peisajul sălbatic devenit brand turistic global – și a dezvoltat un sistem economic orientat spre valoare adăugată și sustenabilitate. România, în schimb, își bazează creșterea pe o combinație între industrie, agricultură, sectorul IT și un sector imobiliar în continuă expansiune, dar cu dezechilibre externe semnificative.

În 2024, Islanda a înregistrat o creștere economică de 1,7%, în timp ce România a avansat cu doar 0,9%, pe fondul unei încetiniri a investițiilor și al presiunilor bugetare interne. Chiar dacă inflația a fost comparabilă – 5,9% în Islanda și 5,6% în România – diferențele în nivelul de trai rămân evidente. Rata șomajului este mai mică în Islanda, cu 3,6%, comparativ cu 5,3% în România, semn al unei piețe a muncii mai stabile și mai bine calibrate. Un alt indicator care scoate în evidență dezechilibrul este balanța de cont curent: Islanda a raportat în 2024 un ușor excedent, în timp ce România a continuat să înregistreze un deficit de peste 8,6% din PIB – un semnal de alarmă pentru sustenabilitatea pe termen lung a modelului său de creștere economică.

Citiți articolul integral pe Business MAGAZIN.