România nu este în recesiune, inflația va scădea și urmează reduceri de dobânzi. Isărescu, guvernatorul BNR: Trebuie să așteptăm cel puțin două luni după creșterea inflației din ianuarie ca să ne convingem

„Nu suntem în recesiune. Nu cred că suntem nici în direcția aceea. Ar fi fost posibil, să zicem, dacă nu se atrăgeau bani europeni. Dar văd că merg destul de bine, investițiile merg, consumul este în creștere, creditul și-a revenit. Încetinire a creșterii PIB am avut, dar recesiune înseamnă câteva trimestre de scădere a PIB, cu cifre mari, nu cu 0,1%. Deci nu avem recesiune și nu vedem“.

Rata anuală a inflației va urma o traiectorie descendentă în acest an, iar BNR are în vedere reduceri de dobândă în perspectivă, însă se impune o perioadă de așteptare de cel puțin două luni după creșterea inflației din ianuarie, pentru a lua o decizie în acest sens.

„Credem în această traiectorie, inflația se duce în jos. Dar, ne mai trebuie cel puțin două luni, cred eu, de scădere a prețurilor de consum ca să luăm o decizie. Am discutat și un calendar de reduceri de dobândă. Trebuie să așteptăm cel puțin două luni în care să vedem o scădere a indicelui prețurilor de consum, după creșterea inflației din ianuarie, ca să ne convingem“, a spus ieri Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației.

Boardul BNR a menținut dobânda-cheie la 7% timp de nouă ședințe consecutiv, inclusiv în luna februarie 2024, anticipând un puseu de creștere a inflației în debutul anului 2024 din cauza taxelor și impozitelor indirecte, pentru ca ulterior să revină pe scădere. Isărescu a spus că Ro­mânia a evitat recesiunea, susți­nând că BNR a calibrat de așa ma­nie­ră politica monetară încât să evi­tăm intrarea în recesiune, pentru că avem o problemă fiscală grea, avem deficitele gemene, iar o recesiune ar face situația și mai dificilă.

Rata anuală a inflației a urcat în ianuarie 2024 la 7,4%, după ce scăzuse la finalul anului 2023 la 6,6%, potrivit datelor de la Insitutul Național de Statistică. BNR a ajustat prognoza de inflație pentru finalul anului 2024 la 4,7%, de la 4,8% anterior, în timp ce pentru anul 2025 banca centrală vede o inflație de 3,5%.

Rata anuală a inflației IPC se va menține pe o traiectorie generală de scădere (cu o întrerupere temporară în ianuarie a.c.), însă ritmul dezinflației este anticipat să încetinească semnificativ pe parcursul anului 2025, potrivit prezentării guvernatorului BNR. Creșterea temporară a ratei anuale a inflației IPC în luna ianuarie este asociată majorării unor impozite indirecte (TVA, accize ? impact estimat de 0,7 pp). Traiectoria prognozată a inflației a fost revizuită descendent pe parcursul anului 2024, ca urmare a evoluțiilor mai favorabile ale prețurilor alimentelor, inclusiv cele incluse în coșul inflației de bază, și ale celor ale combustibililor din perioada recentă.

Iar revenirea inflației în intervalul țintei (2,5% ±1 punct procentual), însă la limita superioară a acestuia (3,5%), este previzionată pentru orizontul prognozei, T4/2025, după cum a declarat guvernatorul BNR.

În ceea ce privește evoluția economiei în perspectivă, gvernatorul BNR a arătat că România nu se îndreaptă spre recesiune, în condițiile în care continuă absorbția fondurilor europene, investițiile merg, iar consumul este în creștere.

Întrebat despre cât de aproape suntem de recesiune, guvernatorul BNR a susținut că nu crede că suntem în direcția aceea. ìNu suntem în recesiune. Nu cred că suntem nici în direcția aceea. Ar fi fost posibil, să zicem, dacă nu se atrageau bani europeni. Dar văd că merg destul de bine, investițiile merg, consumul este în creștere, creditul și-a revenit.  Încetinire a creșterii PIB am avut, dar recesiune înseamnă câteva trimestre de scădere a PIB, cu cifre mari, nu cu 0,1%. Deci nu avem recesiune și nu vedem. Sunt mai multe definiții ale recesiunii, că ai  recesiune dacă ai două trimestre cu scădere, chiar dacă este ușoară, dar sper să nu ajungem nici acolo. Există o problemă, cu corecția datelor statistice. Nu este ușor să calculezi corect cifre statistice agregate, globale, mai pot să apară corecții. Dar nu cred că dorește nimeni să aibă țara recesiune. Eu nu văd recesiuneî, a menționat Isărescu.

El a adus în discuție menținerea parcursului solid al investițiilor, datorată valorificării resurselor financiare europene, precum și posibila accelerare a consumului pe fondul creșterii puterii de cumpărare și a creditelor pentru consum, după ce în T2/2023 și T3/2023 s-a înregistrat o temperare a consumului populației.

ìCererea excedentară se menține la valori pozitive pe un orizont temporal mai lung comparativ cu ipotezele din ultimul Raport în principal sub efectul revizuirii impactului asupra economiei din partea impulsului fiscal, atât pentru anul curent, cât și pentru cel următor reflectând materializarea unor riscuri privind politica fiscală și de venituri evidențiate în precedentul Raport, în special creșterile consistente, deja legiferate, ale pensiilorî, conform prezentării guvernatorului.

Ce a spus Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, despre:

Un nou mandat la conducerea BNR

► Noi nu trebuie să luăm nicio decizie, ci Parlamentul hotărăște, partidele politice. Nu depinde de mine, depinde de Parlamentul României. Nu are rost să facem o discuție pe această temă. Noi (boardul BNR-n.red) trebuie să ne facem datoria aici. Stăm aici până în ultima clipă, ținem frâiele, și pe urmă vedem, predăm mandatul boardului viitor. Nu poate nimeni să forțeze pe nimeni. Și până acum au avut loc discuții responsabile și serioase. Nu depinde de noi. Până când ne cheamă Parlamentul, nu ne apucăm să comentăm, ne ținem de treabă.

► Întrebat ulterior despre dorința proprie de a mai candida sau nu pentru un nou mandat în fruntea BNR, Mugur Isărescu a răspuns: „Nu pot să vă spun dorințele. Din când în când trebuie să mă uit în buletin. A apărut această problemă. Tânăr nu mai sunt, am fost odată, dar sunt totuși mulți ani de atunci.

Creșterea economică

► Nu suntem în recesiune. Nu cred că suntem nici în direcția aceea. Ar fi fost posibil, să zicem, dacă nu se atrageau bani europeni. Dar văd că merg destul de bine, investițiile merg, consumul este în creștere, creditul și-a revenit.

► Încetinire a creșterii PIB am avut, dar recesiune înseamnă câteva trimestre de scădere a PIB, cu cifre mari, nu cu 0,1%. Deci nu avem recesiune și nu vedem. Sunt mai multe definiții ale recesiunii, că ai  recesiune dacă ai două trimestre cu scădere, chiar dacă este ușoară, dar sper să nu ajungem nici acolo. Există o problemă, cu corecția datelor statistice. Nu este ușor să calculezi corect cifre statistice agregate, globale, mai pot să apară corecții. Dar nu cred că dorește nimeni să aibă țara recesiune. Eu nu văd recesiune.

► Se menține parcursul solid al investițiilor, datorat valorificării resurselor financiare europene

► Este posibilă accelerarea consumului pe fondul creșterii puterii de cumpărare și a creditelor pentru consum.

► Cererea excedentară se menține la valori pozitive pe un orizont temporal mai lung comparativ cu ipotezele din ultimul Raport în principal sub efectul revizuirii impactului asupra economiei din partea impulsului fiscal, atât pentru anul curent, cât și pentru cel următor reflectând materializarea unor riscuri privind politica fiscală și de venituri evidențiate în precedentul Raport, în special creșterile consistente, deja legiferate, ale pensiilor.

Deficite și datoria publică

► Nu datoria României este adevărata problemă, ci deficitul. Deficitul trebuie finanțat. Dacă rămâi cu el nefinanțat, este ca și cum ai avea niște cheltuieli pe care nu le finanțezi. Deficitul a fost destul de mare, trebuie să fie finanțat, din surse interne sau externe.

► Nu cred că suntem o țară care să ne putem juca cu finanțarea deficitului. Apar într-adevăr penalizări, când ai deficit prea mare cresc dobânzile.

► România are situația fiscală cea mai dificilă din cele patru țări din regiune, cu cel mai mare deficit fiscal, care se răsfrânge și în deficitul extern. O recesiune ar face situația și mai grea, este greu de controlat și administrat.

► Suntem penalizați prin prima de risc din cauza deficitelor, și în special din cauza deficitului fiscal, precum și  a dificultății României de a reduce aceste deficite.

►Tema impozitului progresiv nu este de actualitate într-un an electoral, pentru că orice discuție se duce în plan ideologic și nu mai iese nimic. Se tulbură și anul electoral. Deci, probabil, la anul va fi o discuție pe tema aceasta.

Inflație

► Rata anuală a inflației IPC se va menține pe o traiectorie generală de scădere (cu o întrerupere temporară în ianuarie a.c.), însă ritmul dezinflației este anticipat să încetinească semnificativ pe parcursul anului 2025.

► Creșterea temporară a ratei anuale a inflației IPC în luna ianuarie este asociată majorării unor impozite indirecte (TVA, accize ? impact estimat de 0,7 pp).

► BNR a ajustat prognoza de inflație pentru finalul anului 2024 la 4,7%, de la 4,8% anterior. Pentru anul 2025 banca centrală vede o inflație de 3,5%.

► Traiectoria prognozată a inflației a fost revizuită descendent pentru 2024, ca urmare a evoluțiilor mai favorabile ale prețurilor alimentelor, inclusiv cele incluse în coșul inflației de bază, și ale celor ale combustibililor din perioada recentă.

► Revenirea inflației în intervalul țintei (2,5% ±1 punct procentual), însă la limita superioară a acestuia (3,5%), este previzionată pentru orizontul prognozei, T4/2025.

► Principalul determinant al evoluției ratei anuale a inflației IPC va rămâne indicele CORE2 ajustat.

► Rata anuală a inflației de bază va urma o traiectorie continuu descendentă, valorile previzionate menținându-se la niveluri superioare celor ale inflației anuale IPC.

► Traiectoria prognozată a fost revizuită descendent pe parcursul anului 2024, în contextul evoluțiilor mai favorabile ale indicatorului din perioada recentă, în special pe segmentul alimentar.