România privește de pe margine în terenul inovației mondiale

TEHNOLOGIA BENZII MAGNETICE FOLOSITĂ LA CARDURI, codul de bare universal al produselor, primul smartphone sunt câteva dintre realizările companiei americane International Business Machines (IBM), care ocupă de 20 ani primul loc în topul inventatorilor mondiali IFI Patent Intelligence. Cu 6.478 de brevete aprobate în 2012 în SUA, IBM conduce clasamentul în care se află alte nume mari ale industriei tehnologice, cum ar fi compania coreeană Samsung, cele japoneze Sony, Canon sau Panasonic, companiile americane Microsoft, Apple sau Hewlett-Packard, Siemens sau Bosch din Germania. Iar contextul în care acestea conduc clasamentul nu este întâmplător deoarece “campionii inovației” fac parte din țările-lideri în structurarea mediului necesar promovării inovației, potrivit unui studiu global inițiat de General Electric și realizat de compania de cercetare StrategyOne. Mai mult de 3.000 de directori executivi din 25 de țări au trimis la concluzia că SUA, Germania și Japonia se bucură de cele mai multe politici de încurajare a inovației. Studiul s-a bazat pe cinci repere: mediul strict de reglementare al autorităților și modul în care acestea promovează și investesc în programe care ar putea ajuta inovația, factori pe care companiile nu îi pot controla, cum ar fi tipurile de finanțare de capital disponibile și gradul de accesibilitate a creditelor, promovarea de către firme a unui mediu inovator în propria organizație și calitatea pregătirii profesionale și educației din fiecare țară.

Concluzia la care s-a ajuns este că mediul de business global este supus unui adevărat “vertij” cauzat de încetinirea creșterii economice, dezvoltarea tehnologiilor într-un ritm rapid, precum și concurența care vine din interiorul și exteriorul piețelor. Astfel, ritmul inovării a devenit o provocare pentru economiile locale și îi plasează pe liderii din afaceri într-un conflict: pe de o parte, își doresc acces la piețele globale și promovarea inovației specifice lor, dar în același timp sunt conștienți de provocările concurenței globale pe piața lor și ar vrea să fie protejați de acestea. Totuși, 91% dintre executivii interogați consideră inovația o prioritate strategică pentru companiile pe care le conduc, în timp ce 30% dintre ei cred că creșterea concurenței și ritmul accelerat al progresului tehnologic au un impact negativ. Colaborarea dintre țări ar reprezenta un motor al succesului în afaceri prin accesul la noi tehnologii și posibilitatea de a intra pe noi piețe, 90% dintre respondenți considerând colaborarea esențială pentru continuarea inovației. Cele mai mari piedici în această direcție sunt furtul de proprietate intelectuală, lipsa de încredere și teama braconajului de talente.

Cert este că tendința generală a modelelor de afaceri este inovația, iar un rol esențial în dezvoltarea acesteia îl reprezintă sprijinul guvernului și al politicienilor. Modul în care ei ar trebui să acționeze ar fi prin educarea și dezvoltarea specialiștilor – 76% din directorii executivi doresc ca politicienii să încurajeze antreprenoriatul astfel încât să se creeze o legătură mai puternică între companii și educație, – dar și prin combaterea birocrației și rutinei administrative, în special în privința accesării fondurilor și stimulentelor, precum și prin protejarea secretului comercial și a proprietății intelectuale.

PRINCIPALELE GRIJI ALE EXECUTIVILOR SUNT CELE LEGATE DE PREGĂTIREA FORȚEI DE MUNCĂ ȘI DE MOBILITATEA TALENTELOR, la nivel global începând cursa pentru atragerea celor mai bine pregătiți și mai valoroși angajați. Tendința spre măsuri protecționiste a managerilor din întreaga lume vine în contextul în care ei manifestă o atitudine precaută și chiar o oarecare teamă din cauza creșterii econonomice lente, potrivit economistului-șef al General Electric, Marco Annunziata: “Este un rezultat extrem de neașteptat, deoarece știm că inovația încurajează productivitatea, care este motorul cheie al creșterii economice”. Tendința spre măsuri protecționiste a corporațiilor este o soluție simplă, dar antiproductivă. Dacă România nu a fost inclusă în “Barometrul Inovației Globale”, în studiu au fost incluși directori executivi din Polonia, considerată “un exemplu bun” pentru țările din Europa Centrală și de Est datorită modului în care managerii încearcă să rezolve problema birocrației și să creeze un mediu mai flexibil pentru inovații. O particularitate a regiunii este dată de nivelul ridicat al “apetitului și sprijinului populației pentru companiile care doresc să inoveze”. Potrivit oficialilor General Electric, succesul companiilor prin inovație necesită sprijin din partea autorilor de politici și a societății civile și poate avea un impact pozitiv asupra economiei, dar și asupra bunăstării generale și nevoilor umane ale populației.