România prezintă două riscuri sistemice severe la adresa stabilității financiare

Totodată există riscuri sistemice moderate privind nerambursarea creditelor și a celor asociate provocărilor la adresa securității cibernetice și inovației financiare, după cum reiese din cel mai recent raport asupra stabilității financiare realizat de BNR, citat de ZF.

Un alt factor de risc este asociat cu întârzierea reformelor și a absorbției fondurilor europene.

„Din PNRR, deși România a primit 9,4 mld. euro, bugetul executat este de circa 20% din sumele primite și 6,7% din total. Întârzierile, îndeosebi în cazul proiectelor finanțate prin granturi PNRR, ar putea genera o presiune suplimentară indirectă asupra echilibrului fiscal-bugetar, prin nematerializarea impactului favorabil asupra creșterii economice”

În ceea ce privește nerambursarea creditelor, capacitatea sectorului populației de onorare a serviciului datoriei bancare s-a diminuat ușor pe parcursul anului 2023, iar în cazul companiilor nefinanciare, riscul de credit s-a ameliorat la nivel agregat, însă pe anumite segmente se observă o majorare a acestuia, iar performanțele financiare ale firmelor s-au deteriorat ușor.

„Deși impactul contextului macroeconomic și geopolitic asupra ratelor de nerambursare a creditelor acordate sectorului neguvernamental a fost limitat până în prezent, există o serie de vulnerabilități care ar putea afecta calitatea portofoliilor de credit pe termen mediu, în special în cazul creditelor mai riscante, de tipul celor acordate IMM și cel al creditelor de consum acordate populației. Costurile mai ridicate cu serviciul datoriei și diminuarea profiturilor pot reprezenta provocări importante pentru companiile nefinanciare, în special pentru o categorie mai vulnerabilă de firme, respectiv cele care au o senzitivitate crescută la rata dobânzii. Pe segmentul populației, provocările în ceea ce privește onorarea serviciului datoriei sunt mai accentuate pentru debitorii vulnerabili care au contractate credite cu dobândă variabilă”.

Estimările BNR pe un orizont de 12 luni indică o continuare a trendului ascendent al ratei de nerambursare, atât în cazul creditelor acordate firmelor (de la 3,1% în martie 2024 la 4,4% în martie 2025), cât și al împrumuturilor destinate populației, pe ambele segmente principale de credit (de la 0,24% în martie 2024 până la 0,26% în martie 2025 în cazul creditului ipotecar și de la 3% până la 3,2% în cazul creditului de consum în același interval de timp).

Pe de altă parte, BNR avertizează că materializarea riscurilor cibernetice poate conduce la pierderi financiare semnificative, diminuarea încrederii în instituțiile financiare, întreruperea serviciilor critice și contagiunea altor sectoare prin legăturile tehnologice și financiare.

„Sectorul bancar și cel al IFN sunt expuse la riscurile cibernetice, materializarea unor incidente severe de acest tip având potențialul de a induce riscuri la adresa stabilității financiare prin mai multe canale: (i) pierderea încrederii în instituțiile financiare, (ii) întreruperea funcțiilor critice și a capacității de a deservi solicitările din partea clienților și (iii) contagiunea cu alte sectoare”.

Deși incidentele cibernetice nu au avut o importanță sistemică până în prezent, riscul pierderilor din astfel de incidente a crescut. În acest context, reziliența cibernetică a sistemului financiar trebuie să fie consolidată, mai precizează raportul BNR.