România pregătește o amplă reformă de relaxare fiscală

Odată cu venirea crizei financiare și economice mondiale, România a experimentat ajustări dramatice concretizate în disponibilizări, în tăierea salariilor bugetarilor și în majorarea TVA. Măsurile au lovit în consum și criza a intrat în prelungiri. În ultimii ani, salariile bugetarilor au fost reîntregite, însă cota standard de TVA a rămas la 24%.

Redresarea a fost lentă, iar nevoia unei relaxări fiscale a devenit importantă pentru impulsionarea economiei. După pasul făcut în 2014 cu reducerea CAS la angajator și după adoptarea diminuării TVA la produse alimentare, cu începere din iunie 2015,  guvernul a anunțat o avalanșă de măsuri de relaxare fiscală pentru următorii ani care includ reduceri nesperate ale taxelor principale – TVA, CAS și cota unică -, dar și intenții de penalizare a microîntreprinderilor fără angajați sau cu un salariat prin impozite mai mari și de introducere a obligației de plată a CAS și CASS pentru toate persoanele fizice care realizează venituri.

Cota standard de TVA ar urma să fie redusă de la 24% la 20% din 2016 și la 18% din 2018, impozitul pe profit și venit poate să coboare de la 16% la 14% din 2019, iar în cazul microîntreprinderilor se vor aplica cote de impozitare diferențiate, în funcție de numărul de salariați. Guvernul a propus și eliminarea, începând cu 1 ianuarie 2016, a impozitului pe dividende. Totodată, în 2016 ar urma să dispară „taxa pe stâlp“, care a atras numeroase critici de la aprobarea sa anul trecut. Pentru acest an guvernul a decis ca toate produsele alimentare, băuturile nealcoolice și serviciile de alimentație publică să aibă TVA de 9% de la 1 iunie.

Având în vedere anvergura și multitudinea modificărilor fiscale avute în vedere de autorități, proiectul rescris al Codului fiscal – care aduce și schimbări ale cotelor principalelor impozite și regândirea unor sisteme de taxare – a fost caracterizat de specialiști ca fiind „foarte ambițios“, „fără precedent“ sau „revoluționar“.

Cu toate intențiile bune, incertitudinile legate de materializarea relaxării fiscale persistă. Unele măsuri de relaxare fiscală propuse de guvern au început să fie „ajustate” sau chiar să „dispară” pe parcursul negocierilor din Parlament. Mulți miniștri de finanțe au pledat pentru măsuri de relaxare fiscală la reuniunea Ecofin din primăvară. Eugen Teodorovici, ministrul finanțelor, a insistat atunci că România trebuie să-și reducă fiscalitatea pentru a impulsiona creșterea economică: „România nu poate să nu aplice astfel de măsuri, întrucât este o țară care are nevoie de foarte multe investiții”.

România a fost în ultimii ani una dintre cele mai stabile și mai disciplinate țări din UE din punct de vedere bugetar și fiscal. Creșterea economică din zona euro arată însă tarele teoriei austerității. Austria și Finlanda, de exemplu, țări care au militat puternic pentru austeritate, sunt în pană de creștere.

Pachetul de relaxare fiscală din România este binevenit dacă măsurile vor fi aplicate așa cum au fost anunțate și dacă aplicarea va fi durabilă, în condițiile în care România are unul dintre cele mai mari niveluri de impozitare indirectă din Europa și un nivel de taxare a muncii peste medie, cu efecte asupra competitivității economice, în opinia consultanților. Relaxarea fiscalității poate să aibă efecte pozitive asupra investițiilor și consumului, reprezentând „o gură de oxigen pentru economie“. Relaxarea fiscală va aduce creștere suplimentară a PIB, după cum anticipează Ministerul Finanțelor. Astfel, în scenariul aplicării măsurilor de relaxare fiscală, creșterea economică va depăși 4% începând cu 2016 și va ajunge la 4,8% în 2018.

Rămâne de văzut dacă măsurile de relaxare fiscală avute în vedere de guvern vor deveni realitate în condițiile în care persistă și probleme de sustenabilitate bugetară. Impactul bugetar brut al modificărilor fiscale este estimat pentru anul viitor la circa 16 miliarde de lei, dar Finanțele speră că vor fi recuperate venituri, astfel că impactul bugetar net va ajunge la 6,8 miliarde de lei.