România, poartă pentru Asia

Expo Astana 2017, desfășurat în perioada 10 iunie – 10 septembrie, reunește participanți din 114 țări și le prezintă vizitatorilor cele mai noi soluții în domeniul energiei – cu precădere cel al energiei curate. Sub sloganul „Future Energy”, evenimentul reprezintă și un bun prilej pentru întâlniri la nivel înalt între oficiali ai statelor, companii și marii jucători de pe piața globală de energie.

România este și ea prezentă la eveniment, așa cum a fost la toate expozițiile mondiale organizate sub egida Biroului Internațional pentru Expoziții din 1989 până în prezent. Și chiar dacă nu am reușit să vizitez foarte multe dintre standurile desfășurate pe cele 25 de hectare ale expoziției, trebuie să menționez – așa cum am făcut-o parcă de prea multe ori – că se putea mai bine.

Revenind la Expo Astana 2017, ce precede expoziția universală de la Dubai din 2020, care va dura șase luni, responsabilii au anunțat că au vândut în prima lună peste 1,8 milioane de bilete de acces, iar numărul vizitatorilor a depășit 921.000; dintre aceștia, peste 130.000 au fost străini, reprezentând aproximativ 14% din numărul total al vizitatorilor. Statele participante au organizat până în prezent peste 1.000 de evenimente culturale. La jumătatea lunii iulie, organizatorii i-au urat bun venit vizitatorului cu numărul 1.000.000.

Pentru a facilita accesul, Kazahstanul a ridicat unilateral vizele pentru 45 de state, majoritatea din Uniunea Europeană și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), dar și pentru Monaco, Malaysia, Singapore și Emiratele Arabe Unite. Pe durata expoziției, cei doritori pot intra în Kazahstan fără viză pentru o perioadă de 30 de zile. În ceea ce privește organizarea expoziției, Kazahstanul a construit 14 pavilioane internaționale, patru pavilioane tematice, trei pavilioane comerciale, pavilionul național al Kazahstanului, dar și Palatul Energiei și Sala Congresului. Costurile s-au ridicat la peste 1 miliard de dolari, dar ceea ce surprinde este rapiditatea cu care un teren arid a fost transformat într-un uriaș centru expozițional: doi ani.

După terminarea expoziției, clădirile și pavilioanele vor fi transformate într-un centru de afaceri care va avea spații de birouri și un parc de cercetare; actualele spații de parcare și zonele de servicii se vor transforma în cartiere de locuințe.

Pentru a afla mai multe despre legăturile dintre România și Kazahstan, dar și despre cât de importantă e prezența României la un astfel de eveniment, am stat de vorbă cu Cezar Manole Armeanu, ambasadorul României în Kazahstan.

UN PARTENERIAT STRATEGIC

„Potrivit statisticilor de la stand, ne vizitează zilnic între 1.200 și 1.500 de persoane, ceea ce înseamnă foarte mult. Acest lucru denotă interes atât din partea publicului kazah, cât și din partea reprezentanților celorlalte state vizavi de laserul pe care România îl prezintă la această manifestare”, a declarat ambasadorul Cezar Armeanu, care a preluat funcția în luna aprilie. „Este clar că reprezintă un interes major pentru specialiștii din alte țări să viziteze și să vadă această machetă a laserului. Mai mult decât atât, pe parcursul acestui eveniment, de-a lungul celor 92 de zile, am organizat împreună cu colegii din țară 16 misiuni economice. Faptul că celelalte standuri sunt mai viu colorate sau mai atractive, faptul că au biciclete sau televizoare care prezintă tot felul de imagini nu înseamnă că sunt de mai mare interes pentru specialiștii prezenți la expoziție. Este foarte tehnică prezența românească, acesta fiind conceptul ales de comisia responsabilă.”

El se referă la proiectul laserului ELI-NP de la Măgurele, care este elementul central al pavilionului țării noastre la Expo Astana 2017. În pavilionul de 370 de metri pătrați, atenția a fost însă îndreptată mai ales către simulatorul de VR, care le permite vizitatorilor să facă o plimbare de-a lungul platformei de la Petromidia.