România, o țară a subvențiilor, cu oameni care tremură în blocuri neîncălzite
Vreme de trei zile, în cartierul în care stau, nu a fost căldură și apă caldă, deși afară ningea.
Copii din câteva școli din cartier au fost trimiși acasă, pentru că nu se face să răcești la școală. Fiecare să răcească la casa lui.
Toată vara și toată toamna presa a fost plină de pildele de generozitate ale primarului general: bani pentru pensionarii trimiși în Grecia, la plajă; vouchere de tot felul: pentru schimbarea mașinii, pentru schimbarea aragazului și a frigiderului, pentru ochelari, pentru aparat dentar. Nu acuz această generozitate, cu atât mai mult cu cât milioane de pensionari din RO se îngrozesc să viseze la o vacanță, iar un aparat dentar și aplicarea lui costă mai mult decât salariul mediu pe economie, ceea ce face ca doar părinții care au un salariu bun sau strâng luni de zile din dinți să și-l permită.
Dar până unde poți merge cu această generozitate?
Traficul în București a ajuns un coșmar. Lumina cade din ce în ce mai des. Acum, în unele cartiere, oamenii stau înfofoliți în case, ca pe vremea lui Ceaușescu.
RADET, furnizorul de căldură și apă caldă pentru București, are pierderi pe rețea de 29% din capacitatea de furnizare. În 2017 (ultimele date), compania (aflată în insolvență) a avut venituri de 1,1 miliarde de lei și cheltuieli de 1,3 miliarde de lei. Doar că, așa cum obișnuiesc instutuțiile statului, RADET socotește la “venituri” și subvențiile administrației.
Prin urmare, cu toate subvențiile, compania acumulează pierderi. Nu mai puțin de 880 de milioane de lei a primit ca subvenție RADET anul trecut de la Primăria Generală. Doar că, pentru investiții, a primit doar 79 de milioane de lei, în condițiile în care, arată bugetul Primăriei, necesarul din 2018 era de 1,67 de miliarde de lei. Așa că rețelele au început să crape.