România nu este prezentă pe harta exportatorilor europeni de alimente

Peste 1,1 miliarde de lei a fost deficitul comercial al României în ceea ce privește comerțul extern de animale vii, alimente, cereale, zahăr sau băuturi, acest deficit adâncindu-se având în vedere ritmul mai redus de creștere al exporturilor decât cel al importurilor.

Producția de cereale este singurul sector unde România excelează în ceea ce privește producția și exportul, livrările pe plan extern situându-se anul trecut la aproape 3 miliarde de euro, arată datele de la Institutul Național de Statistică (INS). Practic, cerealele păstrează balanța comercială a României în sectorul agricol și al producției de alimente departe de dezastru.

În 2021, diferența dintre exporturi și importuri s-a adâncit până la 1,1 miliarde de euro, iar dacă excludem categoria cerealelor, deficitul ar depăși 4 miliarde de euro. ZF a luat în calcul 20 de domenii pentru a putea avea o imagine a exportului românesc din agrobusiness, iar dintre acestea doar trei nu înregistrează deficit comercial și anume sectorul creșterii animalelor, producția de cereale și grăsimi și uleiuri animale sau vegetale.

Sectorul cărnii înregistrează cel mai mare deficit, cu un minus de peste 730 de milioane de euro, iar situația vine în contextul în care pesta porcină a destabilizat și mai mult domeniul creșterii porcilor, un domeniu care oricum suferea din cauza lipsei materiei prime. Mai puțin de jumătate din carnea de porc vine din producția fermelor locale, iar pesta porcină, care, deși are un ritm de creștere mult diminuat față de anii trecuți, tot afectează sectorul. În plus, costurile au crescut, iar fermierii renunță treptat și la fermele de creștere a vacilor.

În zona creșterii păsărilor România stă mai bine, în sensul în care fermele locale acoperă mare parte din consum, însă chiar și aici importurile sunt mai mari decât exporturile. Și în ceea ce privește fructele, România importă mai mult decât importă, iar acest fapt este determinat și de faptul că cei mai mulți fermieri din domeniu nu au spații de depozitare adecvate.

România produce 4,5% din merele din UE, dar, cu toate acestea, de multe ori marile magazine moderne sunt inundate de mere poloneze, unde statul subvenționează puternic pomicultura. În 2021, importurile de mere, pere și gutui au fost de peste 80 mil. euro, de 200 de ori mai mari decât exporturile pentru aceeași categorie. Însă, România importă și fructe exotice precum banane, mango și kaki, ceea ce trage în jos puternic balanța comercială.

În plus, România importă și preparate din legume și fructe. România importă de 100 de ori mai multe roșii decât exportă, iar fermierii aruncă în sezon roșiile din cauza supraproducție și din cauza lipsei de organizare a micilor ferme din România sau a reticenței în a se reuni în cooperative.

Pe de altă parte, România exportă materii prime. Din cauza faptului că cerealele nu se transformă în România în produs finit, ci peste hotare, a dus la importuri de produse ale industriei de morărit de 131 de milioane de euro, comparativ cu exporturi de 26,7 milioane de euro. Pe de altă parte, exporturile de cereale se ridică la 3,6 miliarde de euro.

De asemenea, importăm lapte și produse lactate. De altfel, deși vedem în magazine tot mai multe branduri de lactate, la export România este prezentă în principal cu brandurile străine.

De exemplu, fabrica de iaurturi Danone este un hub regional, dar și Lactalis are intenția de a transforma România într-un hub de export, însă brandul românesc Zuzu nu are forță așa cum este President, brand al aceluiași grup.

De exemplu, Giampaolo Manzonetto, CEO al grupului Lactalis România, spunea anul trecut că President -cremă de brânză produsă la Sfântu Gheorghe a fost exportat în peste 30 de țări.

În 2021, importurile de mere, pere și gutui au fost de peste 80 mil. euro, de 200 de ori mai mari decât exporturile pentru aceeași categorie.