România are mai mult de două milioane de persoane inactive, neintegrate pe piața muncii, care nu sunt nici pensionari, nici elevi. Disponibilul de forță de muncă în România a scăzut cu 1 milion de persoane în ultimii 10 ani, ajungând în 2022 la 8,18 milioane de persoane active

România are mai mult de 2 milioane de persoane inactive, neintegrate pe piața muncii, care nu sunt nici pensionari, nici elevi, arată studiul Analiza pieței muncii în România, realizat de KPMG și Confederația Patronală Concordia.

♦ Numărul de persoane aflate în întreținerea altor persoane, a statului, sau care se întrețin din alte venituri, precum și cel al persoanelor casnice era la finalul anului 2021 de 2.412.290, reprezentând aproximativ 21,9% din totalul populației inactive din România.

România are mai mult de 2 milioane de persoane inactive, neintegrate pe piața muncii, care nu sunt nici pensionari, nici elevi, arată studiul Analiza pieței muncii în România, realizat de KPMG și Confederația Patronală Concordia.

Astfel, în anul 2021, dintr-o po­pulație totală  de 19,06 mil. persoane, 8,21 erau persoane active, dintre care 7,75 milioane erau persoane ocupate și 459,195 șomeri. Din totalul de aproximativ 10,85 milioane de per­soane inactive, cea mai mare pondere era reprezentată de pensionari (46,8%), urmată de elevi (32,2%). Numărul de persoane aflate în întreținerea altor persoane, a statului, sau care se întrețin din alte venituri (chirii, dobânzi etc.), precum și cel al persoanelor casnice era la finalul anului 2021 de 2.412.290, reprezentând aproximativ 21,9% din totalul populației inactive din România, arată studiul citat.

„Eu cred că o mare parte din acești 2 milioane  nu sunt de fapt inactivi, ci de fapt nu sunt aici. Este ciudat să ai doar 500.000 de șo­meri și 2 milioane de oameni inactivi. Autorită­țile trebuie să lămurească acest lucru, însă  din ce putem noi să ne dăm sea­ma acești oameni sunt fie mun­citori sezo­nieri, fie ei au actele în con­­tinuare în România, dar în rea­litate nu sunt de găsit la adresele de aici”, a spus Radu Burnete, director exe­cutiv al Confe­derației Patronale Con­­­cordia, în ca­drul conferinței de lan­­sare a studiului. Disponibilul de forță de muncă în România a scăzut cu 1 milion de persoane în ultimii 10 ani, ajun­­gând în 2022 la 8.185.000 de per­soa­ne active, după cum arată datele din Recen­sământul Locuințelor și Po­pulației, cu o scădere mai accen­tuată în 2021, de aproximativ 700.000 de persoane.

Mădălina Racovițan, tax partner, head of people services în cadrul KPMG România, spune că există o scădere a populației apte de muncă, ceea ce este un semnal de alarmă pentru angajatori.

Astfel, deși există un număr de mai mult de 2 milioane de persoane care nu se regăsesc în piața muncii, angajatorii spun că se confruntă cu un deficit al forței de muncă.

„În 2019 estimam un deficit al forței de muncă de 500.000 de persoane, care urma să crească la 800.000 de oameni în următorii cinci ani. Acum au apărut alte evenimente, nu știm dacă acest deficit de 800.000 de persoane este valabil, dar simțim cu toții în piață că este un deficit de forță de muncă”, a spus Mădălina Racovițan în cadrul conferinței.

Radu Burnete spune că piața locală a muncii se confruntă atât cu o problemă calitativă, cât și cu un cantitativă, ceea ce a putea să afecteze evoluția economică a României în anii ce urmează.

„Avem muncă, productivitate, tehnologie, cele trei ingrediente pe care le punem noi în creșterea economia. Dacă ne uităm în economia viitorilor 10 – 15 ani, există capital suficient, fie că este vorba de fonduri europene sau alte tipuri de finanțări, există apetit pentru investiții străine. Economia românească, în ciuda unor mituri pe care le vedem perpetuate, a crescut în ultimii 20 de ani și ea va continua să crească. Simțim că avem o frână masivă în piața muncii: avem o problemă cantitativă – un deficit mare de lucrători, îl aveam și înainte de pandemie, dar acum se accentuează, și avem și un deficit calitativ”, a spus el.

O problemă pe care o acuză angajatorii în această perioadă este că sistemul de educație din România nu pregătește viitorii candidați cu competențele pe care le cer companiile de la ei.

„Din ce vedem noi, calitatea forței de muncă din România scade în ceea ce privește competențele, fie că unii emigrează, fie că școala nu mai reușește să producă competențele de care au nevoie angajatorii. Dacă nu rezolvăm aceste probleme ale pieței muncii din România, și cea cantitativă și cea calitativă, riscăm să frânăm din punctul de vedere al creșterii economice. Deși vom capital și tehnologie, ne va lipsi forța de muncă”, a detaliat Radu Burnete.

România rămâne în continuare o țară cu o cerere ridicată de forță de muncă, aproape toate sectoarele de activitate înregistrând creșteri ale numărului de locuri de muncă vacante. Se observă tendințe de concentrare a creșterii cererii de forță de muncă calificată și de specialiști în diverse domenii de activitate în regiunile București-Ilfov și Sud-Vest, ce însumează mai mult de o treime din locurile de muncă vacante, mai spune studiul KPMG și Concordia.

În perioada 2012-2022, industria prelucrătoare, comerțul și sectorul IT au creat împreună 72% din total locuri de muncă nou înființate. Totodată, industriile prelucrătoare și extractivă, sectorul energetic și cel de transport acoperă 89% din totalul posturilor desființate.

Studiul a fost realizat de KPMG România pentru Concordia în cadrul proiectului “Consolidarea Dialogului Social în România”, implementat de Confederația Patronală Concordia în parteneriat cu NHO Confederația Patronală din Norvegia.