România își pierde copiii pe drum. Unde sunt cei peste 100.000 de copii care nu reușesc să ajungă la liceu? Este o lipsă de reacție ca în multe alte domenii: scade natalitatea, populația este tot mai redusă, populația activă este foarte redusă. Nu văd să existe îngrijorări pentru politicieni din punctul acesta de vedere
♦ „Unii dintre copii nu mai ajung nicăieri. Nu mai intră în nicio formă de învățământ, unii pleacă din țară.“ Rezultatele evaluării naționale de anul acesta au arătat că 117.000 de elevi au obținut medii peste 5, cu o rată…
♦ „Unii dintre copii nu mai ajung nicăieri. Nu mai intră în nicio formă de învățământ, unii pleacă din țară.“
Rezultatele evaluării naționale de anul acesta au arătat că 117.000 de elevi au obținut medii peste 5, cu o rată de promovare de puțin peste 76%, cea mai mică din ultimii trei ani, după cum arată datele de la Ministerul Educației.
Așadar, dintre cei circa 220.000 de copii care s-au născut în România în 2008, s-au înscris la examenul de evaluare națională circa 160.000 și au luat note peste 5 doar 117.000.
Mai mult de 100.000 de copii care nu au reușit să promoveze fie se înscriu în învățământul profesional, fie se pierd pe drum, adică dispar din statisticile sistemului de învățământ. În aceste condiții, ce planuri are statul român cu acești copii care nu reușesc să-și continue studiile? „Unii dintre ei nu mai ajung nicăieri. Dacă nu ajung la liceu sau în învățământul profesional, nu mai ajung nicăieri, adică pleacă din sistem definitiv. Nu mai intră în nicio formă de învățământ, unii pleacă din țară. Dacă nu ajung să învețe în România, pleacă în altă parte la muncă, nu poți să-i obligi să facă minimum 10 clase, nu ai cum să le pui acest criteriu“, a spus sociologul Alfred Bulai pentru ZF.
O soluție pentru elevii care nu reușesc să treacă de evaluarea națională este învățământul profesional. Circa 37.000 de elevi dintr-o generație de 220.000 de copii învață în școlile profesionale, iar în total sunt 85 de școli în învățământul profesional, în afara claselor profesionale din liceele tehnologice și celor din grupurile școlare.
„Cei care conduc sistemul educațional, politicienii în general, ar trebui să schimbe această dimensiune peiorativă pentru că, în mod real, învățământul profesional ar putea să creeze chiar profesioniști de care este mare nevoie“, a mai punctat Alfred Bulai.