Home Actualitate România în frig. Cum noi avem gaze, dar...
Actualitate

România în frig. Cum noi avem gaze, dar nu avem căldură, iar austriecii nu au gaze, dar au căldură?

♦ „Eficiența sistemului de termoficare este dusă la extrem în sensul că agentul termic de retur, înainte de a ajunge înapoi în termocentrală, încălzește serele de legume și fructe de lângă Viena.” Romgaz și Hidroelectrica ar trebui să preia centralele…

România în frig. Cum noi avem gaze, dar nu avem căldură, iar austriecii nu au gaze, dar au căldură?
România în frig. Cum noi avem gaze, dar nu avem căldură, iar austriecii nu au gaze, dar au căldură? · Foto: Business Magazin

♦ „Eficiența sistemului de termoficare este dusă la extrem în sensul că agentul termic de retur, înainte de a ajunge înapoi în termocentrală, încălzește serele de legume și fructe de lângă Viena.”

Romgaz și Hidroelectrica ar trebui să preia centralele termice din România, astfel încât activitatea de termoficare pentru populație să se facă în cadrul unui singur holding, pe modelul vienez. Astfel s-ar elimina acest paradox, cu sistarea de gaze pentru o companie de stat care deservește peste 300.000 de oameni, într-o țară care este pe locul doi în Uniunea Europeană la producția de gaze naturale. Un holding deținut de municipalitatea Vienei produce și vinde energie electrică, dar distribuie și gaz, căldură și apă în Viena, iar vienezii nu concep să rămână în sezonul rece fără căldură.

„Toată activitatea este integrată într-un holding de companii administrat de Wiener Stadtwerke, holding ce se subordonează direct municipalității orașului Viena. În cadrul holdingului avem o companie care se ocupa de partea de achiziție și distribuție a gazului, Wiener Netze, și compania de energie Wien Energie care asigură producerea energiei electrice din diverse surse (gaz, biomasă, arderea deșeurilor municipale, resurse regenerabile)”, explică Dan Prodan, CEO al Vienna Energy (Wien Energie).

Practic, în România traseul energiei până la cetățean în calorifer este fragmentat și pentru fiecare segment din lanț există câte o entitate diferită (6 în total, în cazul Bucureștiului), de la producător la distribuitorul de apă caldă și căldură. În Viena, de exemplu, gazul vine din afara țării pentru că nu are resurse naturale. Este preluat de transportatorul național Gas Connect Austria, omologul Transgaz, iar de la intrarea în oraș se ocupă o singură entitate – Wiener Stadtwerke.

În aceste condiții, este de înțeles de ce rețeaua de termoficare din România este peticită și cu pierderi uriașe de agent termic din cauza lipsei investițiilor. O soluție și pentru România ar fi ca Romgaz, de exemplu, să preia activitatea de termoficare și astfel s-ar elimina o situație precum cea din Timișoara, unul dintre cele mai dezvoltate orașe ale României și cu o populație de 325.000 de oameni, care a rămas fără apă caldă și căldură. De altfel, nu trece nicio zi în care compania de termoficare din Capitală (Termoenergetica) să nu înregistreze o avarie, iar căldura unei părți din București fie este sistată din cauza problemelor de rețea, fie din cauza problemelor de producție a agentului termic la Elcen. Dacă ar exista o singură entitate, pe modelul vienez adaptat realității din România, profiturile obținute din producția de gaz ar putea fi reinvestite în rețeaua de termoficare.

Dan Prodan explică cum se prezintă rețeaua de termoficare din Viena, capitală europeană cu un PIB/capita doar cu puțin mai mare decât cel din București: „Rețeaua de distribuție a agentului termic este modernizată astfel încât pierderile de energie sunt minime. Mai mult decât atât, eficiența este dusă la extrem în sensul că in momentul in care agentul termic de retur înainte de a ajunge în termocentrală încălzește serele de legume și fructe de lângă Viena.”

Holdingul municipal Wiener Stadtwerke (Viena Utilități Publice – n. red.) are în componența de la producători de energie la operatori de transport, administratori de parcuri și tot ce ține de utilitățile publice. Astfel, explică Dan Prodan, dacă o activitate precum e transportul în comun produce pierderi financiare, alte activități produc profit și se contrabalansează. „Vienezii nu concep o asemenea situație de a rămâne fără agent termic in pragul iernii. Integrarea activităților pe orizontală și verticală într-un holding este importantă. Spre exemplu, ca în orice oraș mare, transportul public nu este rentabil însă costurile unui transport public eficient sunt suportate de alte activități economice eficiente din cadrul grupului. Totuși, costurile cu un apartament mediu ca suprafață în Viena se ridică în jurul valorii de 150 euro/lună (încălzire, apa, electricitate).”

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună