România, în analiza agențiilor de rating. Retrogradarea țării ar putea trimite economia în recesiune

♦ Reprezentanții a două agenții de evaluare financiară – Fitch și Moody’s – sunt în această săptămână la București, în vederea pregătirii rapoartelor lor privind ratingul suveran al țării ♦ România are un rating suveran modest, BBB- cu perspectivă negativă, recomandat investițiilor, dar la ultima treaptă înainte de junk (nerecomandat investițiilor)  ♦ Criza politică amplifică temerea unei retrogradări care ar putea avea consecințe semnificative asupra echilibrului șubred al economiei ♦ Ratarea obiectivelor de atragere a fondurilor din PNRR (încă 8,4 mld. euro de luat de la UE până la 31 august) va afecta deficitul bugetar și, implicit, ratingul suveran.

Fitch Ratings își va publica raportul la 31 iulie, iar Moody’s la 11 septembrie. Cel mai probabil, agențiile de rating nu vor căuta nod în papură, cu atât mai mult cu cât finanțele țării sunt încă în echilibru, în ciuda crizei politice. Situația este complicată la nivel mai larg, nu doar la nivelul României. Nimeni nu se așteaptă, în acest an, la performanțe din partea economiei României. Și guvernul, și Comisia Europeană văd o creștere econo­mică de doar 0,1%. Acest procent este mai degrabă enunțat în joacă pentru că, în mod practic, înseamnă o stagnare a economiei sau chiar, poate, o ușoară recesiune, dar nu una gravă. Împortant este că, în ciuda frământărilor politice, elementele esențiale ale bugetului rămân în echilibu.

Deficitul încă poate fi menținut

Deficitul bugetar a fost, la cinci luni din an, de doar 1,7% din PIB, față de 3,3% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut. De aceea, sunt perspective bune ca România să poată să conserve ținta de deficit bugetar de 6,2% din PIB pe care și-a propus-o prin legea bugetului, țintă agreată de Comisia Europeană și, tacit, de agențiile de evaluare financiară, care, oricum, prin rapoartele deja întocmite au pus investitorii în gardă. Aceștia din urmă penalizează România prin randamentele cerute – România se împrumută acum la cel mai înalt nivel din Uniunea Europeană (6,8%, yieldurile la zece ani), deși datoria ei publică, de 60% din PIB, nu este una din cele mai mari din UE.

Un derapaj ar putea însă costa ratingul suveran. Ultima dată România a fost încadrată în categoria „junk“ în toamna lui 2008, din cauza crizei financiare din care România a ieșit destul de șifonată. Ratingul a fost îmbunătățit abia în 20211 și 2014.

Cum ar putea fondurile UE să afecteze ratingul suveran

Parlamentul a votat, în acest an, un buget cu venituri de 783 mld. lei și cheltuieli de 865 mld. lei, cu un deficit de 128 mld. lei. Din veniturile bugetului, 104 mld. lei (20 mld. euro) ar urma să fie fonduri UE – fonduri structurale, fonduri din PNRR și subvenții agricole. Din PNRR, România a avut de absorbit, la începutul anului, 11 mld. euro (sume nerambursabile și împrumuturi). La acest moment, mai are de atras 8,4 mld. euro. Și mai este doar o lună și jumătate până la închiderea PNRR. Pentru a încheia cu bine PNRR, Parlamentul trebuie să adopte mai multe legi (șase la număr), între care legea salarizării, discutată de ani de zile, îndelung disputată. Dar Parlamentul este în vacanță, guvernul este demis și legat de mâini și de picioare. Iar partidele nu se grăbesc să învestească un guvern cu atribuții depline. Iar unele partide susțin că nu vor adopta legile necesare PNRR, fără dezbatere consistentă și fără amendamentele lor. Guvernul demis nu poate adopta ordonanțe de urgență și nici nu-și poate angaja răspunderea în Parlament. Deci, totul este la mâna parlamentarilor. Dacă aceste legi, șase la număr, nu sunt adoptate la termen, se pierd, automat, 5 miliarde de euro (26 mld. lei) care fuseseră contabilizați la venituri. 26 mld. lei înseamnă aproape 1,3% din PIB-ul estimat de 2.056 mld. lei pentru acest an. În acest caz, una din două: ori sunt reduse cheltuielile cu 26 mld. lei, pentru încadrarea în ținta de deficit (lucru foarte greu și greu și din cauza situației politice sufocante), ori deficitul bugetar se majorează cu 1,3% din PIB. Aici este marea problemă și responsabilitatea partidelor politice. Pentru că, dacă banii din PNRR nu mai vin, nu sunt afectare doar investițiile, ci și ratingul suveran. Agențiile de evaluare financiară ar putea penaliza România și, atunci, recesiunea cu greu va putea fi evitată.

Dainel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a spus ieri la Digi 24: „Dacă România ajunge în situația de risc suveran retrogradat la junk, ar crește costurile de împrumut. Vom avea o recesiune. Eu văd o recesiune, nu adâncă, dar ea ar putea să ne afecteze pe toți mai mult, pentru că avem nevoie de acești bani (banii de la UE – n. red.). Starea de spirit va fi mai rea. Populația este foarte nervoasă“.

Ministrul român de finanțe, Alexandru Nazare, este optimist. Ministerul de Finanțe a fost vizitat ieri de experții de la Fitch. Înainte de această vizită, vinerea trecută, ministrul a dat asigurări că finanțele, la cinci luni, arată bine și asta e o garanție că lucrurile nu vor derapa.

De asemenea, el spune că România și-a asigurat, deja, jumătate din necesarul de finanțate pentru acest an. Dar noi am trecut de jumătatea anului, ceea ce înseamnă că finanțarea pentru semestrul al doilea rămâne sub securea agențiilor de evaluare financiară.

Necesarul brut de finanțare pentru 2026 (refinanțări și acoperirea deficitului bugetar) este, în acest an, de 278 mld. lei (128 mld. lei pentru acoperirea deficitului, dacă ținta de deficit rămâne la 6,2% din PIB). În primele cinci luni din an, deficitul bugetar a fost de 1,75% din PIB, față de peste 3% din PIB, în aceeași perioadă a anului trecut. Este un lucru bun, dar este știut că marile cheltuieli se fac în a doua parte a anului.

„Este obligatoriu să menținem calificativul de rating, pentru ca finanțarea României să rămână în linie dreaptă“, admite ministrul de resort.

Ce ar însemna retrogradarea la junk

Retrogradarea ratingului suveran la categoria nerecomandat investițiilor ar putea însemna:

♦ Scumpirea creditelor pentru stat și pentru populație. Dacă ratingul suveran scade, scade și ratingul bancilor care activează pe piața locală. Asta înseamnă costuri mai mari de finanțare pentru bănci, costuri ce vor fi transferate în economie, ceea ce duce la creșterea dobânzilor pentru populație și companii. Așa că toate creditele cu dobândă variabilă, aflate în derulare, vor deveni mai scumpe – ROBOR și IRCC vor crește.

♦ Creditele noi vor fi mai scumpe și dobânzile cerute vor fi mai mari.

♦ Este posibilă creșterea nivelului avansului cerut.

♦ Leul s-ar putea deprecia pentru că fondurile de investiții ar putea vinde active în lei. Cei cu credite în euro și salarii în lei vor plăti mai mult.