România îmbătrânește și pierde populație. INS: Populația României a scăzut la 19 milioane de locuitori și va coborî la 15,6 milioane până în 2080. „Creșterea economică este cea care determină evoluția populației“

♦ „Dacă mediul economic poate fi redresat prin anumite decizii cu impact pe termen scurt și mediu, problemele legate de dinamica populației nu pot fi rezolvate de pe o zi pe alta.“ ♦ „36% dintre români spun că sunt nemulțumiți de viața pe care o duc, un procent de trei ori mai mare decât societățile de peste 5 milioane de locuitori.“ ♦ „Lucrurile trebuie așezate și pe o zonă optimistă, astfel încât politicile să se transforme în oportunități reale.“

România continuă să piardă populație și să îmbătrânească, iar efectele acestor evoluții vor deveni tot mai vizibile în economie, pe piața muncii și în sustenabilitatea sistemelor sociale, spun sociologii. La 1 ianuarie 2025, populația rezidentă a României era de 19,04 milioane de locuitori, cu 24.425 de persoane mai puțin decât cu un an înainte, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

„Dacă mediul economic poate fi redresat prin anumite decizii cu impact pe termen scurt și mediu, problemele legate de dinamica populației nu pot fi rezolvate de pe o zi pe alta. Evoluția demografică a României este influențată de evoluțiile naționale și de cele de la nivel european“, a spus Tudorel Toader, președintele INS, în cadrul unei conferințe de presă.

Cele mai recente proiecții ale instituției arată că populația rezidentă va ajunge la 15,6 milioane de persoane în anul 2080, cu 3,41 milioane mai puțin decât în prezent, ceea ce reprezintă un declin de aproape 18%.

„Creșterea economică este cea care determină evoluția populației rezidente, atât sporul natural, cât și prin migrație. Creșterea economică este cea care poate duce la o creștere a populației. Cred că un exemplu este ceea ce s-a întâmplat în ultimii 3-4 ani. Chiar dacă asistăm la dezechilibre economice, România a înregistrat creștere economică care a permis atragerea forței de muncă, atât atragerea de muncitori străini, cât și prin reîntoarcerea celor plecați la muncă în străinătate“, a mai spus președintele INS.

Datele statistice arată că procesul de îmbătrânire demografică se accelerează. Vârsta medie a populației a ajuns la 42,8 ani, față de 37,9 ani în urmă cu două decenii, iar indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 81 la 131,3 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere.

„Vârsta medie a populației a crescut la 42 de ani, ceea ce are un impact în piața muncii, în sistemul de pensii. Este foarte greu de anticipat evoluțiile din domeniul economic, spre exemplu partea de inteligență artificială, care ar putea să vină să suplinească partea de productivitate a muncii“, a completat Tudorel Andrei.

Până în 2080, ponderea populației cu vârsta de peste 65 de ani va urca la 25,9%, în timp ce populația cu vârste între 15 și 64 de ani va reprezenta doar 60,4% din total. În același interval, raportul de dependență demografică este estimat să ajungă la 65,5%. Dincolo de indicatorii demografici, sociologii atrag atenția că evoluția populației este influențată și de percepția oamenilor asupra perspectivelor economice și sociale.

„36% dintre români spuneau în primăvara anului trecut că sunt nemulțumiți de viața pe care o duc, un procent de trei ori mai mare decât societățile de peste 5 milioane de locuitori. Este cel mai mare procent din UE. De aici decurge totul, de aici decurge statistica. Totul se leagă cu totul“, a spus sociologul Dumitru Sandu în cadrul aceluiași eveniment.

Și sociologul Gelu Duminică este de părere că declinul demografic trebuie abordat prin politici publice care să ofere perspective economice și sociale.

„Unde suntem nu este egal cu cine suntem, speranțe există întotdeauna, că lucrurile vor fi mai bine decât sunt în momentul de față, chiar dacă în momentul de față avem toate argumentele să spunem că nu este așa. Numai că lucrurile trebuie așezate și pe o zonă optimistă, astfel încât politicile să se transforme în oportunități reale“, a punctat el.

Sociologul a subliniat că dimensiunea demografică nu poate fi analizată doar prin prisma numărului de locuitori, ci prin impactul pe care îl va avea asupra nivelului de trai și asupra economiei.

„Da, o să fim 14 milioane peste ani. Bine și ce dacă? Dacă spui că asta va afecta viața copiilor, va afecta viața oamenilor, că va fi sărăcie, că nu va exista infrastructură, că nu-ți vei permite un azil la bătrânețe, în momentul acela povestea se schimbă și devine despre noi toți“, spune Gelu Duminică.

La 1 ianuarie 2025, regiunea de dezvoltare Nord-Est, cu județele: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui, deținea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,9% în populația rezidentă a țării. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din județele: Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș) cu o pondere de doar 8,8% în populația rezidentă a țării.

Regiunea de dezvoltare București-Ilfov este cea mai urbanizată regiune, populația care locuiește în municipii și orașe reprezentând 85,6% din populația totală a regiunii.

„Progresul speranței de viață la naștere în anii care vin depinde de cum va evolua nivelul de trai al populației în anii care vin, accesul și calitatea asistenței medicale, dar și de climatul politic din țară și securitatea populației. Măsurile de austeritate au afectat și afectează nivelul de trai al populației, posibil și resursele  disponibile pentru  starea de sănătate.  Măsurile nu sunt de multă vreme implementate și rămân de văzut efectele lor după o perioadă mai lungă“, a punctat sociologul Vasile Ghețău.