România, furnizor masiv de muncitori pentru UE, devine o țară atractivă pentru străinii mult mai săraci. În prezent avem 97.300 de muncitori străini: 60% dintre ei lucrează în construcții, industria prelucrătoare și comerț

România, o țară cunos­cută pentru numărul de emigranți care caută salarii mai mari în străinătate, a devenit o destinație atractivă de muncă pentru muncitorii din afara spațiului Uniunii Europene.

♦ Numărul muncitorilor din țările non-UE care au contracte de muncă în România a crescut cu 816% în ultimul deceniu, de la 10.619 persoane în 2014 la 97.300 în 2023 ♦ România a pierdut însă în acești ani de după revoluție 4 milioane de oameni care lucrează în Vest și sunt mai bine plătiți, iar economia, care crește bine, în ciuda crizelor repetate, le duce dorul acum.

România, o țară cunos­cută pentru numărul de emigranți care caută salarii mai mari în străinătate, a devenit o destinație atractivă de muncă pentru muncitorii din afara spațiului Uniunii Europene. Astfel, în prezent, avem pe piață 97.300 de muncitori străini, adică din state non-UE, după cum arată datele transmise de Inspecția Muncii, la solicitarea Ziarului Financiar.

Numărul muncitorilor din țările non-UE a crescut cu 816% în ultimul deceniu, de la 10.619 persoane în 2014 la aproape 97.300 în 2023.

„Ne așteptăm ca numărul muncitorilor străini prezenți în Romania să crească și în perioada următoare, având în vedere că piața muncii poate să absoarbă contin­gentul aprobat de guvern. Această nevoie crescută de muncitori străini pe piața locală a muncii este determinată de mai mulți factori, principalul motiv fiind reprezentat de lipsa personalului necalificat. Este o soluție alternativă la piață locală pentru care optează din ce în ce mai multe companii. În continuare, în România există un deficit de personal și o nevoie de echilibru a cererii și ofertei de muncă“, a spus pentru ZF Cătălin Ciupag, branch manager în cadrul companiei de recrutare APT Prohuman.

Circa 60% dintre muncitorii din țări non-UE care lucrează pe piața din România sunt concentrați în trei mai sectoare de activitate: construcții, industria prelucrătoare și în comerț. Așadar, în fruntea clasamentului sectoarelor de activitate care recrutează muncitori asiatici este industria construcțiilor, cu aproape 21.800 de angajați străini. În industria prelucrătoare lucrează circa 20.900 de muncitori străini, iar în comerțul cu amănuntul și ridicata sunt mai mult de 15.100 de muncitori din țări non-UE.

„În domeniul construcțiilor, în industria prelucrătoare precum și în comerț există, în general, o cerere mare de personal. Sunt industrii care au nevoie de forță de muncă care nu poate fi înlocuită 100% de tehnologie și, având în vedere nevoia de candidați a companiilor, soluția alternativă este reprezentată de forța de muncă expată. Lipsa acută a forței de muncă, în general personal necalificat, pentru aceste industrii corelată și amplificată pe alocuri de incapacitatea companiilor de a menține o rată de retenție ridicată în rândul personalului român reprezintă principalele motive pentru care există nevoia aceasta de atât de mulți muncitori străini“, afirmă Cătălin Ciupag.

În ceea ce privește țările din care vin cei mai mulți muncitori străini, ZF a arătat că Nepal, Sri Lanka, Turcia, India și Bangladesh ocupă primele cinci poziții în clasamentul țărilor asiatice care trimit cei mai mulți muncitori să acopere locurile de muncă disponibile pe piața muncii locală, citând date de la Inspecția Muncii.

Unul dintre motivele pentru care muncitorii din aceste țări vin să lucreze pentru companiile din România este diferența dintre salariile din țările lor și cele de aici. De exemplu, salariul minim brut al unui angajat în Nepal este de puțin peste 16.000 de rupii nepaleze, adică 122 de dolari, iar salariul mediu brut este de aproape de 61.000 de rupii nepaleze, ceea înseamnă circa 464 de dolari, conform datelor de pe platforma Paylab.

Salariul lunar al angajaților care lucrează în Sri Lanka este cuprins între 28.243 rupii srilankeze, adică circa 88 de dolari, și 121.283 de rupii srilankeze, adică circa 377 de dolari. Aceste  valori reprezintă salariul total lunar, inclusiv bonusurile, conform datelor de pe platforma Paylab.

Spre comparație, în România salariul minim brut se ridică la 3.000 de lei, adică aproape 670 de dolari.

Importul de forță de muncă a devenit o soluție tot mai căutată de companiile de pe piața locală pentru a-și acoperi deficitul de forță de muncă, care s-a adâncit în ultima perioadă.  Contingentul de forță muncă străină a evoluat puternic în ultimii ani. Dacă în 2015 numărul maxim de muncitori din afara UE nou-admiși pe piața muncii era stabilit la 5.500, în 2019 a ajuns la 30.000, iar în 2022 și 2023 a fost stabilit la 100.000.