România fintech, un hub care prinde contur

În timp ce fintech-ul și criptoactivele transformă finanțele globale, România începe să apară tot mai des pe radarul inovatorilor europeni. Deși ecosistemul este încă în formare, talentul local și infrastructura digitală creează premisele pentru o dezvoltare accelerată. Dacă provocările legate de reglementare și digitalizare se temperează, piața locală ar putea deveni o platformă de lansare pentru noile valuri ale finanțelor descentralizate.

România se remarcă în Europa de Est ca un hub pentru start-up-uri datorită talentului tehnic și infrastructurii sale de internet. Deși costurile pentru dezvoltatori rămân cu 30%-50% mai mici decât în Europa de Vest, România beneficiază de avantajele apartenenței la UE, pe care Bulgaria și Ucraina nu le au”, a spus Nikola Škorić, fondatorul Electrocoin – companie de criptomonede din Croația – și co-fondator al Money Motion – eveniment de fintech din Europa Centrală și de Est.

El subliniază că, deși România recuperează în continuare teren în raport cu Polonia sau Estonia, dinamica este promițătoare. „Ecosistemul crește rapid, deși încă recuperează teren față de volumul investițiilor din Polonia și eficiența guvernului digital din Estonia. Însă cultura inginerească combinată cu poziția sa strategică fac ca România să devină din ce în ce mai atractivă.”

Când vine vorba de digitalizare, România ar putea învăța din eforturile Croației, în special în dezvoltarea serviciilor integrate de guvernare electronică. „Platforma e-Građani funcționează ca un portal centralizat, oferind cetățenilor acces la o gamă largă de servicii publice, inclusiv solicitarea documentelor, tranzacții administrative și plăți online.”

În contrast, serviciile digitale din România sunt dispersate pe mai multe platforme – Ghiseul.ro, EU.GOV.RO, portalul ANAF, platforma CNAS, iar prin consolidarea acestor servicii într-o platformă unificată și prin implementarea principiului „once-only” – prin care cetățenii furnizează informații administrației publice o singură dată, iar instituțiile își partajează datele în mod securizat – România ar putea reduce sarcinile administrative și optimiza procesele, consideră Nikola Škorić. „Așa cum am menționat anterior, România oferă avantaje distincte în domeniul fintech față de Croația și Polonia, datorită unei forțe de muncă IT numeroase și rentabile, formată din 120.000 de profesioniști cu o educație tehnică solidă. Țara se mândrește cu unele dintre cele mai rapide viteze de internet din lume, oferind o infrastructură ideală pentru operațiunile de finanțe digitale. Profesioniștii români au un nivel excelent de cunoaștere a limbii engleze, ceea ce este valoros pentru operațiunile internaționale.”

Fondatorul Electrocoin a adăugat că fiind stat membru al UE din 2007, România asigură alinierea la reglementările europene, oferind în același timp o flexibilitate mai mare în implementare decât alte piețe. „Orașe precum Cluj-Napoca și București au dezvoltat ecosisteme tehnologice dinamice, cu incubatoare și acceleratoare dedicate sectorului fintech.”

Totuși, în ciuda progreselor în procesul de digitalizare, România continuă să se confrunte cu mai multe provocări în comparație cu liderii regionali.  „Serviciile digitale guvernamentale rămân fragmentate și birocratice, în timp ce sistemul de e-guvernare al Estoniei este mult mai avansat. Alfabetizarea digitală în rândul populației generale este mai redusă decât în țări precum Cehia și Polonia, în special în zonele rurale. Deși România beneficiază de viteze excelente ale internetului, adoptarea soluțiilor digitale de către întreprinderile mici este mai scăzută decât în Slovenia și statele baltice.”

Nikola Škorić consideră că peisajul cripto și al plăților digitale din România este pregătit pentru o creștere semnificativă, bazându-se pe talentul tehnic al țării și pe infrastructura digitală de excepție. „România oferă un teren propice pentru inovația în domeniul cripto, chiar dacă gradul de penetrare bancară este mai scăzut decât în Europa de Vest. Companii precum Electrocoin, deja de succes în Croația, sunt poziționate strategic pentru a se extinde pe piața UE. Aceste companii vor funcționa ca punți esențiale între finanțele tradiționale și tehnologiile blockchain, oferind soluții pentru plăți, platforme de schimb și servicii de conformitate care vor facilita adoptarea pe scară largă.”

De asemenea, pentru a valorifica potențialul forței de muncă IT în sectorul fintech, România ar putea implementa o serie de măsuri strategice: crearea unor sandboxuri de reglementare pentru start-up-uri, dezvoltarea de programe educaționale specializate prin parteneriate între universități și bănci, și stimulente pentru soluții care adresează problema populației nebancarizate, mai spune Nikola Škorić.

Carte de vizită Nikola Škorić

1. A absolvit Facultatea de Informatică la Universitatea din Zagreb și a completat studiile cu un master în știința calculatoarelor.

2. După aproape un deceniu de experiență în industria nucleară, a fondat Electrocoin în 2014 și a coordonat creșterea companiei de criptomonede din Croația.

3. Electrocoin operează acum un brokeraj și procesator de plăți cripto la nivel european, integrând serviciile cripto în peste
80 de case de schimb valutar fizice.

4. În prezent, Nikola Škorić este fondatorul și CEO-ul Electrocoin și co-fondator și membru al consiliului Asociației Croate pentru Blockchain și Criptomonede și cofondator al conferinței Money Motion.

Pași spre România. Electrocoin se extinde în România, reprezentanții companiei fiind deja în discuții cu mai multe bănci și instituții de plată pentru a integra un modul de tranzacționare cripto, similar cu cel oferit de Revolut, în aplicațiile de plăți și aplicațiile de mobile banking ale mai multor instituții financiare din regiunea Europei Centrale și de Est (CEE), iar unele dintre acestea sunt în România. „Lansarea acestor proiecte depinde de mai mulți factori, cel mai important fiind discuțiile noastre cu autoritățile de reglementare din România, însă suntem optimiști cu privire la perspectivele noastre.”

Companiile fintech care intră pe piața din România se confruntă cu incertitudine în materie de reglementare, din cauza adaptării mai lente a cadrului legislativ comparativ cu vecinii regionali. Piața este dominată de băncile tradiționale, care sunt adesea reticente în a încheia parteneriate.

Nikola Škorić spune că și nivelul redus de educație financiară a consumatorilor români este o realitate, ceea ce încetinește adoptarea soluțiilor inovatoare. „Deși există un număr mare de specialiști IT, profesioniștii care combină expertiza financiară cu cea tehnică sunt încă puțini.”

În plus, ecosistemul de capital de risc este subdezvoltat, ceea ce face ca finanțarea în etapa de creștere să fie dificil de obținut în România. „Complexitatea infrastructurii existente, obligațiile de reglementare și resursele – atât resursele umane, cât și bugetul – sunt factori esențiali și interconectați. Infrastructura pe care instituțiile financiare își desfășoară operațiunile este complexă din mai multe motive, dar cerințele de reglementare reprezintă unele dintre cele mai importante.”

Iar digitalizarea unei astfel de infrastructuri este o sarcină dificilă, care necesită timp, bani și o forță de muncă specializată. „Profesioniștii IT de top sunt extrem de căutați, chiar și în actualul context al pieței muncii, iar instituțiile financiare trebuie să concureze cu companii percepute ca fiind mult mai atractive – sectorul cripto fiind un exemplu relevant.” Însă obligațiile de reglementare reprezintă și un motor important al digitalizării, ceea ce face ca această situație să fie o adevărată sabie cu două tăișuri, consideră Nikola Škorić.

El a adăugat că România este un caz de test foarte bun, având în vedere că Revolut este a treia cea mai mare bancă din țară. „Este destul de evident că băncile tradiționale vor trebui să înceapă să implementeze funcționalitățile-cheie care au făcut Revolut atât de popular. Dincolo de aspectele evidente, precum comisioanele mai mici și ratele mai bune, care sunt esențiale pentru orice bancă, există o serie de soluții fintech pe care Revolut le-a impus ca standarde: aplicații mai prietenoase cu utilizatorii, plăți mai simple, onboarding rapid, carduri virtuale, funcționalități de bugetare și analiză, tranzacționare de acțiuni și criptomonede – doar pentru a numi câteva.”

Toate aceste funcționalități vor deveni esențiale pentru băncile tradiționale, dacă vor să supraviețuiască ofensivei neobăncilor, completează Nikola Škorić. „Noi simțim această schimbare de strategie. Dacă timp de ani de zile noi încercam să abordăm băncile, acum băncile sunt cele care ne abordează pe noi. Dezvoltăm servicii de tranzacționare cripto pentru mai multe bănci care au realizat că tranzacționarea de criptomonede este chiar mai atractivă pentru noile generații decât investițiile în acțiuni – iar aceste generații vor deveni coloana vertebrală a băncilor în doar câțiva ani.”

Electrocoin a început ca un brokeraj de criptomonede, iar de-a lungul anilor a extins portofoliul, adăugând tot mai multe servicii pentru a răspunde nevoilor în continuă schimbare ale clienților. În cele din urmă, „am reușit să integram criptomonedele în aproape fiecare aspect al societății croate.” Mai întâi, firma a adăugat procesarea plăților în cripto, încheind parteneriate cu cele mai mari branduri din Croația. Apoi, a colaborat cu case de schimb valutar fizice, permițând conversia numerarului în criptomonede. Ulterior, aâ dezvoltat un serviciu de remitențe bazat pe blockchain, exact în momentul în care muncitorii străini au început să vină în număr tot mai mare în UE. „Toate aceste inițiative au adus criptomonedele mai aproape de adopția mainstream, iar anul trecut am început să lucrăm la integrarea tranzacționării cripto în mai multe bănci tradiționale. Aceasta va fi principala noastră prioritate pentru anul acesta și, cel mai probabil, și pentru anul următor”, punctează antreprenorul.   

Ce sfaturi aveți pentru antreprenorii români?

Valorificați dimensiunea țării voastre.

Gândiți global încă de la început și construiți cu piața unică a UE în minte, dar nu neglijați rețeaua pe care o aveți în România. Creșteți cât mai mult posibil pe plan local înainte de a vă extinde în alte țări europene.

UE garantează libera circulație a bunurilor și serviciilor, dar este mult mai ușor să faceți un nou pas într-o țară unde sunteți deja bine stabiliți decât să deschideți o piață complet nouă. Folosiți dimensiunea pieței românești! Unii dintre noi și-ar dori să aibă o piață națională atât de mare!

De asemenea, valorificați diaspora românească. Aveți o diasporă numeroasă și bine conectată, cu mulți specialiști în tehnologie care vor fi bucuroși să vă ajute. Folosiți acest avantaj!

De vorbă cu Nikola Škorić

Dacă ar fi să oferiți un sfat antreprenorilor români care doresc să dezvolte afaceri în domeniul fintech, care ar fi acesta?

Discutați cu toată lumea din industria financiară. Vorbiți cu bancheri experimentați, brokeri și specialiști în plăți despre problemele pe care le văd în sistem și despre provocările pe care le identifică în produsul vostru.

Discutați cu fondatori de fintech din alte țări pentru a înțelege ce se întâmplă în ecosistemele lor. Vorbiți cu Fintech Innovation Hub al Băncii Naționale a României și cu Fintech Hub al Autorității de Supraveghere Financiară despre produsul vostru – și faceți acest lucru cât mai devreme posibil pentru a evita risipa de resurse pe o idee care nu va trece de rigorile reglementării.

Discutați cu investitori – ei au văzut multe și știu ce nu funcționează. Înțelegeți perspectiva fiecăruia, chiar dacă nu sunteți întotdeauna de acord, și permiteți acestor puncte de vedere să vă îmbogățească propria viziune.

Și nu uitați: revoluția fintech abia începe. Suntem încă la început.

De ce ați ales să activați în sectorul fintech?

A fost pură întâmplare – am fost mereu pasionat de criptografie, iar acest lucru m-a condus către criptomonede, care la rândul lor m-au introdus în fintech. Acesta a fost primul pas.

Ceea ce m-a făcut să rămân în fintech este potențialul imens de creștere. Majoritatea oamenilor încă plătesc cu numerar. Produsele pe care le dezvoltăm acum în cripto încă nu și-au câștigat un loc stabil în finanțele tradiționale. Există atât de mult potențial într-o industrie care ne afectează pe toți, în fiecare zi. Plăți, investiții, asigurări – folosim toate aceste servicii, dar multe dintre ele nu s-au schimbat de zeci de ani. Majoritatea oamenilor încă își asigură mașina pe hârtie, iar cei mai avansați folosesc emailul ca să grăbească procesul. Asigurările digitale sunt încă o noutate. Imaginați-vă câte inovații vor apărea doar în acest segment al fintech-ului în următorii ani! Eu nu vreau să ratez această revoluție!