România, la extreme: în timp ce patronatele și chiar guvernul se luptă să nu crească salariul minim pe economie pentru că IMM-urile nu ar avea resurse financiare pentru acest lucru, la polul opus un patron caută de un an și jumătate un director operațional cu 4.000 de euro net/lună și nu-l găsește

În acest moment, organizațiile patronale – IMM România – și chiar guvernul, mai puțin miniștri PSD, nu susțin majorarea salariului minim pe economie de la 1 ianuarie, motivând că firmele românești mici și mijlocii nu mai au capacitatea financiară de a plăti noile majorări salariale în condițiile în care economia nu o duce bine iar celelalte costuri sunt în creștere – costurile cu materiile prime, dobânzile, costurile cu taxele și impozitele pe care guvernul le-a majorat și urmează să le majoreze.

Acum, salariul minim pe economie este de 4.050 de lei brut (796 de euro), care înseamnă un salariu minim net de 2.574 de lei (506 euro). Ca să plătească salariul minim pe economie, o companie are un cost total 4.134 de lei.

La polul opus, sunt companii care nu găsesc suficientă forță de muncă.

Gheorghe Silaghi, proprietarul firmei de transport Rozoti din Oradea, cu afaceri de 40 de milioane de euro, spune că principala problemă cu care se confruntă nu este cea legată de finanțarea bancară, de piață, de comenzi, ci de resursa umană.

„Ne luptăm cu oamenii, încercăm să găsem oameni care vor să lucreze, iar salariile pe care le oferim nu sunt mici deloc. Spre exemplu, un dispecer poate ajunge la 2.800 de euro net pe lună, un șofer poate să aibă o medie lunară, când are curse, de 5.900 de euro net. Eu caut un director operațional de un an și jumătate și nu-l găsesc, în condițiile în care salariul oferit este de 4.000 de euro net pe lună“, a menționat Gheorghe Silaghi acum două săptămâni la o conferință economică organizată la Ambasada României din Budapesta de către Banca Transilvania, care a adus la eveniment peste 20 de companii românești pentru a discuta despre prezența pe piața din Ungaria.

Asta este problema cea mai mare cu care ne confruntăm – să găsim oameni, spune el. Și pentru că oamenii se găsesc foarte greu, nici nu vrem să mai creștem, vrem să ne stabilizăm businessul la nivelul actual, a menționat el.

Bineînțeles că oferte de 2.500 de euro pe lună în România, de 4.000 de euro pe lună sau chiar mai mult nu se găsesc pe toate drumurile.

Pentru unele companii este mult mai greu să găsească middle și top management decât alte categorii de personal, chiar dacă diferența salarială este mare.

Salariul mediu pe economie a ajuns la 9.002 lei brut (1.772 de euro), adică 5.387 de lei net (1.060 de euro).

Cu cât salariul oferit este mai mare, cu atât pretențiile patronilor sunt mai ridicate, ceea ce face ca acoperirea unei asemenea poziții să fie destul de dificilă, în ciuda pachetului salarial oferit.

Chiar dacă economia României a scăzut vizibil în ultimul an, chiar dacă sunt multe semne de întrebare pentru anul viitor, companiile încă nu au început să facă restructurări importante, ceea ce face ca șomajul să rămână în continuare extrem de scăzut.

În țară sunt zone în care, în ciuda adversității economice, lipsa de personal este destul de prezentă.

În încercarea de a rezolva problema forței de muncă, IMM România, care reprezintă firmele românești mici și mijlocii, susține creșterea contingentului de muncitori străini pentru 2026, la 150.000 de avize de muncă.

Companiile susțin că numărul de avize de muncă/contingentul stabilit la 100.000 de muncitori străini pentru acest an nu a fost suficient pentru nevoia de forță de muncă din construcții, HoReCa, transporturi, agricultură și servicii.

Muncitorii străini nu sunt chiar plătiți cu salariul minim pe economie, iar companiile românești de multe ori chiar le oferă și cazare ca să-i convingă să lucreze.

Patronii companiilor românești spun că oferă un pachet salarial mai mare muncitorilor străini pentru că aceștia sunt mai stabili decât angajații români, mai serioși, plus că lucrează sâmbăta și duminica atunci când este nevoie. Plus că sunt joburi pe care românii nu mai vor să le facă și de aceea este nevoie de muncitori străini, asiatici.

Anul viitor se anunță complicat pe piața muncii, cu creșteri salariale mai reduse dacă nu chiar deloc până când economia nu va începe să crească din nou, iar companiile să-și reia investițiile.

Și, dacă cineva vrea să candideze pentru jobul de director operațional la firma din Oradea, este binevenit.