România este pe locul al doilea în UE după rata tinerilor care nu sunt incluși în sistemul de învățământ sau în câmpul muncii

♦ În România, 19,4% dintre tinerii între 15 și 29 de ani nu se aflau într-o formă de învățământ sau în câmpul muncii în primul trimestru din 2022, a doua cea mai mare rată dintre țările membre ale Uniunii Europene, după Italia ♦ Media europeană a fost de 12,1% în T1 din 2022.

În primul trimestru din acest an, România a înregistrat a doua cea mai mare rată a tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani care nu se aflau într-o formă de învățământ sau în câmpul muncii dintre țările membre ale Uniunii Europene, conform datelor de la Eurostat, oficiul european de statistică.

Astfel, în România, 19,4% dintre tinerii între 15 și 29 de ani nu se aflau într-o formă de învățământ sau în câmpul muncii în primul trimestru din 2022, în scădere cu 1,7 puncte procentuale față de același trimestru din anul 2021 și cu 0,7 puncte procentuale față de T1 din 2020.

Acești tineri fac parte din categoria NEET, acronimul pentru sintagma „Nor in Education, Employement or Training“, și reprezintă unul dintre indicatorii cei mai importanți ai pieței muncii, iar statele încearcă prin diferite politici guvernamentale să reducă ponderea tinerilor din această categorie.

Ponderea medie a tinerilor din Uniunea Europeană care nu erau înscriși într-o formă de învățământ și nici nu erau angrenați în câmpul forței de muncă a fost de 12,1% în primul trimestru din anul 2022.

Pe primul loc în clasamentul după ponderea tinerilor din categoria NEET a fost Italia, cu 21,6%, în scădere de la 24,1% în T1 din 2021, urmată de România, cu 19,4% și de Bulgaria, cu 16,2%, în scădere de la o pondere de 18,1% înregistrată în primul trimestru din 2021.

La polul opus, cu cele mai mici rate ale tinerilor parte din această categorie au fost înregistrate în Țările de jos, 4,6%, Suedia, 5,9% și Portugalia, 7,8%.

„Odată cu izbucnirea pandemiei de COVID-19 în 2020, ponderea tinerilor adulți care nu ocupau un loc de muncă și nu erau incluși nici în educație sau formare a crescut. Acest lucru este firesc deoarece rata NEET pentru tineri este strâns legată de performanța economică și de ciclul economic. Criza financiară și economică de la sfârșitul anilor 2000 a dus la un număr record de NEET. Factorii politici au fost îngrijorați de faptul că acest lucru ar putea duce la o întreagă generație de tineri din UE care ar putea să rămână în afara pieței muncii în anii următori. Declinul economic legat de pandemia de COVID-19 ridică îngrijorări similare”, scrie Eurostat.