România este în fruntea Europei de Est la creștere economică. În Ungaria și Polonia inflația și scumpirea creditului au făcut ravagii în economie

Economia Uniunii Europene a fost salvată de la recesiune, prin­tre altele, de vremea mai caldă decât ar fi fost normal. Dintre țările Europei de Est, România s-a descurcat cel mai bine în trimestrul patru al anului trecut, care se anunța cel mai dificil dintre toate. Au ajutat consumul și investițiile în active precum utilaje și infrastructură.

Modesta creștere a PIB de 1% față de tri­mestrul anterior este uriașă în comparație cu rezultatele colegelor din regiune și chiar ale economiilor mai răsărite din zona euro. Polo­nia a evitat recesiunea mulțumită aportului adus la consum de milioanele de refugiați ucrai­neni pe care i-a primit.

Bulgaria s-a remarcat prin revenirea ex­porturilor. În Ungaria, în schimb, teama că țara rămâne în urmă la nivel de trai și salarii în timp ce prețurile o iau razna s-a adeverit. Economia a încheiat anul 2022 în rece­siune, cu prețuri la unele produse ungurești mai mari decât în vest și cu salariul minim brut mai mare doar decât cel din Bulgaria. Investițiile și consumul au încetinit, iar seceta severă a lovit pro­duc­ția agricolă.

Nici Cehia, cea mai matură economie din regiune, n-a scăpat de recesiune în con­di­țiile în care consu­mul a încetinit, printre altele sub impactul creș­te­rii puternice a facturilor la ener­gie, prețul plătit pentru dimi­nuarea dependenței de gazele naturale rusești.

Prognoza economică de iar­nă a Comisiei Europene, re­cent publicată, arată că economia României a crescut cu 1% în ultimele trei luni ale anului trecut, în raport cu trimestrul anterior, în timp ce PIB-ul Ungariei a scăzut cu 0,3%. Același ritm de scădere l-a avut și economia Cehiei. Bulga­ria a urcat cu 0,7%. CE nu a avut disponibile date pentru Polonia. Dar a­van­sul de 1% din trimestrul trei arată ca eco­nomia poloneză, cea mai mare din Europa de Est, a reușit să evite deocamdată recesiunea (două trimestre consecutive de scădere a PIB), deși anul trecut se vorbea de iminența acesteia. Ce va fi în continuare? Deși incerti­tudinile economice create de războiul pornit de Rusia contra Ucrainei, de politicile Chinei de stopare a pandemiei de Covid-19, de penurii și de secetă fac ca modelele pentru proiecții pe termen lung să fie depășite, cele pe termen scurt pot fi mai credibile.

Lanțurile de aprovizionare se reașează, e­conomiile și afacerile se reechilibrează, iar in­stituțiile de prognoză au avut timp să-și reca­libreze algoritmii. Estimările Comisiei Euro­pene arată o încetinire drastică a creșterii eco­nomice în Europa de Est și în toată Uniunea în primele trei luni ale acestui an, după care urmează o accelerare modestă. 

PIB-urile României, Ungariei și Bulgariei vor crește cu 0,2% în primul trimestru. Cehia va stagna, ceea ce ar reprezenta o îmbună­tă­ți­re față de evoluțiile din trimestrele anterioare. În restul UE, Germania este așteptată să intre într-o recesiune ușoară, cu o adâncime ma­ximă de minus 0,2%. Dintre economiile mari, doar Austria va avea aceeași soartă. Italia se va opri din scădere undeva la limita recesiunii, Spania va încetini până la o creștere margi­nală, iar Franța va stagna.

În privința României, Comisia Europeană a remarcat că în primele trei trimestre ale anului trecut economia a crescut sub impulsul formării capitalului fix și consumului privat pe fondul unei piețe a muncii puternice și al creș­terilor salariale. Au ajutat și măsurile guverna­mentale de atenuare a impactului prețurilor mai mari la energie. În Ungaria, presa atrage atenția că salariul minim brut lunar pe eco­nomie a ajuns mai mic decât cel din România (578 de euro față de 600 de euro, date pentru ianuarie de la Eurostat).

Aceste rezultate arată că Ungaria are în spatele său doar Bulgaria (cu un salariu minim mai mic de 400 de euro), considerată cea mai săracă economie din UE. În timp ce România are cel mai mare ritm mediu de creștere a salariilor din UE, de peste 14% pe an, pentru Ungaria indicatorul este de sub 6%. Deprecierea continuă a forintului joacă un rol principal în această evoluție slabă, scrie Budapest Business Journal.

De asemenea, un studiu al companiei de asigurări Aegon a găsit că majoritatea ungurilor cred că standardele lor de viață s-au deteriorat în ultimele șase luni, iar principalul motiv este scumpirea alimentelor. La creșterea prețurilor mâncării o contribuție masivă o are tot deprecierea forintului, care face ca importurile să fie mai scumpe. Datele CE spun că PIB-ul Ungariei s-a contractat cu 0,4% în ritm trimestrial în al treilea trimestru al anului trecut în condițiile disipării efectelor pozitive ale stimulentelor fiscale anterioare și a problemelor cauzate în agricultură de seceta severă. Investițiile și consumul au încetinit, în timp ce reașezarea lanțurilor de aprovionare au condus la revenirea exporturilor. În ultimul trimestru al anului trecut, estimările CE arată o scădere a PIB cauzată de erodarea cererii de către energia scumpă. Polonia, în schimb, a continuat pe calea creșterii economice în pofida vânturilor potrivnice, ajutată de politica fiscală expansivă, de piața muncii robustă și de fluxul mare de refugiați din Ucraina. Cu toate acestea, în trimestrul patru creșterea a încetinit semnificativ, în parte din cauza inflației mari și a scumpirii creditului.