România nu este demnă de Schengen în ochii Austriei, dar gazul din Marea Neagră trebuie să ajungă cât mai ușor în Vest. De ce nu a făcut șeful OMV lobby pentru România la cancelarul său și vine la premierul Ciolacu pentru gazul din Marea Neagră?

Ieri, la ora 15:00, Marcel Ciolacu, șeful guvernului, a avut o întâlnire cu o delegație a OMV, condusă de CEO-ul grupului petrolier, Alfred Stern, asta după ce OMV a mai avut o întâlnire cu Guvernul României la mijlocul lunii iunie. Subiectul este același, Marea Neagră și Legea Offshore.

♦ Cea mai importantă modificare a Legii offshore înainte de promulgarea acesteia din mai 2022 a fost eliminarea restricției investitorilor, OMV Petrom și Romgaz, de a vinde local 50% din volumele de gaze, așa cum era prevăzut în documentul din 2018 ♦ Aparent, nici acest lucru nu este suficient, ieri o delegație a OMV, austriecii care dețin OMV Petrom, operatoul proiectului Neptun Deep din Marea Neagră, având o întrevedere cu premierul Marcel Ciolacu, a doua de la numirea sa în funcție ♦ Insistența OMV privind Legea offshore românească vine în contextul în care din cauza Austriei România bate și acum la porțile Schengen, lucru cu un impact negativ inclusiv pe operațiunile OMV Petrom ♦ Față de aproape toate celelalte state europene care și-au redus achizițiile de gaz rusesc, Austria este printre puținele care cumpără la fel de mult gaz din Rusia ca înainte de război.

Ieri, la ora 15:00, Marcel Ciolacu, șeful guvernului, a avut o întâlnire cu o delegație a OMV, condusă de CEO-ul grupului petrolier, Alfred Stern, asta după ce OMV a mai avut o întâlnire cu Guvernul României la mijlocul lunii iunie. Subiectul este același, Marea Neagră și Legea Offshore.

„Este o solicitare din partea OMV să se întâlnească și cu mine și cu președintele Senatului. Eu știu că există o Lege Offshore, asumată de către noi. Există niște litigii și i-am solicitat președintelui OMV să le închidem pe cale amiabilă. Cred că va fi pe agenda de discuții. Eu cel puțin voi aborda acest subiect”, a spus Ciolacu, citat de Mediafax. Contextul este următorul. După promulgarea Legii Offshore (mai, 2022), OMV Petrom a depus o reclamație la Curtea Internațională de Arbitraj de la Paris, susținând că inclusiv noul proiect de lege conține anumite restricții privind vânzarea gazului din Marea Neagră. Cea mai importantă modificare a Legii Offshore a fost eliminarea din textul final a prevederii din 2018 prin care producătorii erau obligați să vândă 50% din cantitățile de gaze extrase în România. Acest aspect a fost principala piedică în luarea unei decizii dinale de investiții în cadrul proiectului Neptun Deep, după promulgarea Legii Offshore, OMV Petrom și Romgaz anunțând imediat decizia de a merge mai departe. În Legea Offshore este însă un articol, 21, care stabilește anumite direcții privind vânzarea gazului, acesta fiind mărul discordiei, potrivit informațiilor disponibile.

Astfel, legea spune că “pe toată durata derulării acordurilor petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore și onshore de adâncime, titularii acordurilor, inclusiv operatorii economici afiliați acestora: a) au dreptul de a comercializa în mod liber hidrocarburile produse din perimetrele petroliere respective, la prețurile și în cantitățile determinate de către aceștia, în condițiile legislației naționale și europene în vigoare; b) nu pot face obiectul unor restricții referitoare la preț, comercializare, ofertare și/sau vânzare a hidrocarburilor, după data de 31 decembrie 2022, cu excepția prevederilor legislației naționale și europene.” Dar există o excepție. Astfel, prin hotărâre, la propunerea Ministerului Energiei, Guvernul poate introduce restricții temporare de preț și vânzare pentru cantitățile necesare în vederea asigurării consumului clienților casnici și producătorilor de energie termică destinată populației, precum și a celor necesare îndeplinirii obligațiilor subsumate mecanismelor europene de solidaritate prevăzute de reglementările europene. „Aceste măsuri vor fi limitate în timp și scop și se vor aplica în mod proporțional cantităților totale de gaze naturale de producție internă.” Totodată, “în vederea protejării siguranței energetice a României, contractele bilaterale de tranzacționare a cantităților de gaze exploatate din perimetrele reglementate de prezenta lege vor fi notificate, pentru monitorizare, Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei cel târziu înainte de data intrării în vigoare a acestora.”

Mai mult, statul român are un drept de preemțiune, cantitățile de gaze urmând a fi „oferite în prealabil spre vânzare, cu prioritate, statului român, prin Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, denumită în continuare A.N.R.S.P.S. A.N.R.S.P.S. va accepta sau refuza oferta în termen de 7 zile de la recepția acestei oferte, absența unui răspuns echivalând cu un refuz al ofertei. În caz de refuz, titularii acordurilor au dreptul să continue cu vânzarea acestor cantități către terți.

În situația în care cantitățile oferite prioritar către A.N.R.S.P.S. sunt comercializate către terți, prețul de vânzare al gazelor naturale nu va fi mai mic decât prețul oferit către A.N.R.S.P.S”.

Aparent, acest drept de preemțiune nu ar fi pe placul celor de la OMV, motiv pentru care și sunt la a doua vizită în România de la instalarea lui Marcel Ciolacu în fruntea guvernului. Pe de altă parte, insistența Austriei privind libertatea cu care ar trebui vândut spre Vest gazul românesc este greu de înțeles, în contextul diplomatic extrem de delicat pe care Austria l-a creat odată cu refuzul de a accepta aderarea României la spațiul Schengen la finalul anului trecut.

Dar în cazul Austriei, nevoia de a avea acces la gaz nou vine și în contextul unei dependențe masive de importurile din Rusia. “Austria, față de alte state din Uniunea Europeană, încă ia la fel de mult gaz din Rusia ca înainte de război.”, scrie nytimes.com. “În cele 17 luni de când Moscova le-a ordonat soldaților săi să intre pe teritoriul Ucrainei, țările europene s-au mișcat surprinzător de repede pentru a-și reduce dependența de importurile ieftine (mai ales în cazul Germaniei – n.red.) de gaz rusesc. În contrast însă, Austria, care primea 80% din necesarul său de gaze din Rusia înainte de invazie, tot lua peste 50% în mai. În martie, importurile etau de 74%. Atâta vreme cât Rusia vinde gaze, Austria va cumpăra, a spus șeful OMV luna aceasta (iulie – n.red.)”, mai scriu jurnaliștii de la nytimes.com.

Revenind la gazul din Marea Neagră, la mijlocul lunii iunie, OMV Petrom și Romgaz au anunțat decizia finală de investiții în perimetrul Neptun Deep, o decizie istorică pentru România. Investițiile sunt de 4 miliarde de euro, iar rezervele recuperabile sunt de 100 miliarde de metri cubi, echivalentul consumului intern pe 10 ani. La nivel declarativ, OMV Petrom a spus în repetate rânduri că prima destinație pentru gazul din Marea Neagră va fi România, dar legal nu au nicio obligație.