România consumă aproape toată berea pe care o produce. Constantin Bratu, Berarii României: Vorbim de un procent de 97-98% dintr-o producție de 15 milioane de hectolitri

România consumă aproape toată berea produsă pe plan intern, un indicator al unei industrii solide, aproape complet integrată, care se sprijină pe resurse locale și pe o infrastructură bine dezvoltată, susține Constantin Bratu, director general al organizației Berarii României, care adună cei mai reprezentativi jucători din piața locală a berii.

Un alt semn al maturizării pieței este și creșterea constantă a numărului de producători – de la marile companii internaționale la microberăriile locale, fiecare contribuind la diversificarea și dinamismul sectorului.

“România produce aproape toată berea pe care o consumă – vorbim de o rată de integrare internă de circa 97-98% dintr-o producție de 15 milioane de hectolitri. Această performanță este rezultatul prezenței în piață atât a marilor jucători internaționali, cât și a producătorilor locali. La finalul anului trecut, în România erau înregistrate 89 de fabrici de bere, dintre care 77 microberării, un indicator care arată că micii producători pasionați de bere contribuie activ la diversificarea pieței”, a spus Constantin Bratu în cadrul evenimentului Reindustrializarea României organizat în luna mai de Ziarul Financiar.  

Raportat la acoperirea geografică, Constantin Bratu a menționat că în 31 din cele 41 de județe ale României există cel puțin o unitate de producție mare sau mică.

De unde vine materia primă

În prezent, aproximativ 90-95%, uneori chiar 100% din hameiul cultivat în România este absorbit de industria locală de bere.

“Hameiul este o cultură specială – asemănătoare cu vița-de-vie – care necesită 3-4 ani pentru a ajunge la maturitate. Avem aproximativ 240 de hectare cultivate în Transilvania, o zonă foarte potrivită pentru acest tip de cultură. Există și proiecte în derulare pentru extinderea suprafețelor, însă căldura excesivă din ultimii ani a afectat randamentele. În ansamblu, estimez că între 50% și 80% din ingredientele utilizate în producția berii provin din România – de la orz și malț, până la porumb și hamei”, a mai spus Constantin Bratu.

El a remarcat că și în zona ambalajelor s-au făcut progrese notabile. Producătorii de PET-uri și sticle au cunoscut o dezvoltare semnificativă, inclusiv prin deschiderea unor fabrici în apropierea Capitalei. Totuși, în cazul sticlelor de sticlă, situația rămâne mai complexă în sensul că o parte dintre ambalaje continuă să fie importate.

Totuși, în contextul implementării sistemului de garanție-returnare, unde industria berii, alături de alte două sectoare, a jucat un rol esențial, Bratu speră că odată cu colectarea curată și transparentă a ambalajelor vor apare și fabrici capabile să reutilizeze aceste sticle în producția locală.

“Cu toate acestea, investițiile în tehnologie presupun timpi de așteptare considerabili, mai ales în contextul în care România depinde în mare măsură de echipamente din import, iar achiziționarea și instalarea completă a unei linii de producție poate dura între 12 și 24 de luni”,a mai spus el.

Poate „bere românească” să devină un brand regional?

Berea românească începe deja să se contureze ca un brand regional, apreciat de turiști și căutat de românii din diaspora. Cu aproximativ 500.000 de hectolitri exportați anual, produsul ajunge în țări cu comunități românești numeroase, devenind un simbol al gustului de acasă. „Este o satisfacție și o dovadă a valorii acestui produs”, spune Constantin Bratu. Mai mult decât atât, berea românească este un produs aproape complet integrat local – de la materii prime până la distribuție –, motiv pentru care, afirmă Bratu, „ar trebui să fim mândri de asta”.

Cum arată viitorul industriei

Deși piața berii din România este extrem de competitivă, cu investiții care au depășit deja 2 miliarde de euro, există încă loc pentru proiecte majore.

“Este o piață extrem de competitivă. Avem 4 mari jucători globali, 2-3 cu acoperire națională, dar și alți 3 jucători activi regional, în județe mai puțin dezvoltate industrial, cum ar fi Onești sau Suceava. Cu siguranță vor mai apărea fabrici mici de bere – sub 5.000-7.000 de hectolitri – din care avem deja 77 în funcțiune. Nu știu dacă vom mai avea o investiție mare într-o fabrică nouă, dar cu siguranță vom vedea investiții în cultura de hamei”, a apreciat Bratu.

În prezent, legislația permite diferențierea subvențiilor între cultura de viță-de-vie și cea de hamei – un pas important.

“Sperăm să apară cât mai mulți cultivatori de hamei. În funcție de anul agricol, între 50% și 80% din orzul utilizat pentru bere provine din România. Ideal ar fi să ajungem la o autosuficiență cât mai mare – potențialul este acolo: vorbim de circa 300.000 de tone anual, într-o piață stabilă”, a mai spus Constantin Bratu.

Membrii Berarii României sunt cei mai mari producători de bere din România – URSUS BREWERIES, Bergenbier S.A., HEINEKEN România SA, UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD – și microberăriile Berăria Artizanală Sibiu, CLINICA DE BERE, Scorilo și Zăganu. Împreună, cei opt producători furnizează 90% din cantitatea de bere consumată în România. Totodată, din Asociație fac parte și reprezentanți ai producătorilor de materii prime: SOUFFLET MALT ROMANIA și  ASOCIAȚIA PRODUCĂTORILOR DE HAMEI DIN ROMÅNIA.