România, cel mai independent stat din UE față de importurile energetice, aproape își închide industria: „Se uită cineva cu cât se extrag resursele și cu cât se vând? O să ajungem să importăm și ce producem acum.“

♦ România, prin producția internă de petrol și gaze și prin mixul de generare de energie, este cel mai independent stat din punct de vedere energetic la nivelul UE, pe datele din 2020 ♦ Ce folos însă când Azomureș, Alro sau Chimcomplex sunt aproape închise?

Ultimele date publicate de Com­isia Europeană arată că pentru 2020 gradul de de­pendență energetică (petrol, gaze, cărbuni etc.) al Ro­mâ­niei era de 28%, față de o medie a UE de 57%. Situația este de in­vidiat dacă se com­pară cu depen­dența de 73% față de impor­turile energetice a Italiei sau cu cea de 64% a Germaniei, state pre­cum Malta și Cipru fiind aproa­pe în totalitate depen­dente de importurile de energie.

Dar în timp ce pe hârtie lucrurile ara­tă bi­ne, în teren marii consumatori de ener­gie în­chid fabricile și iau în calcul dispo­ni­bilizări pentru că nu-și mai pot achita facturile. „Ce facem? O să ajungem să importăm și ce pro­du­cem acum?“, se întreabă oamenii din industrie. Astfel, cei mai mari consumatori de ener­gie și de gaze naturale resimt puternic in­flamarea facturilor, după Alro și Azomureș ve­nind rândul Chimcomplex să anunțe re­cent reducerea activității. Doar cele trei mari plat­forme industriale au împreună peste 5.400 de oameni, planurile de concedieri devenind opțiuni reale de supraviețuire.

„Statul ar trebui că plafoneze prețurile pen­tru o parte din producția internă de gaze ast­fel încât să sprijine industria. În caz contrar am putea ajunge să importăm inclusiv bu­nu­rile pe care le mai producem acum. De­si­gur, pla­fo­narea trebuie făcută asi­gu­rând o marjă bu­nă de profit pentru pr­oducători, dar totuși, nu la nivelul la care este acum. Se uită cineva la cos­turile de extracție și la prețul de vân­za­re al resurselor?“, mai spun oamenii din piață.

Spre exemplu, datele din raportul anual al OMV Petrom pentru 2021 arată că firma a avut un cost de producție pe baril de 12,7 dolari. La nivel de grup însă, prețul obținut pe același baril a fost de 60 de dolari. Ieri, de exemplu, prețul barilului de petrol era de circa 100 de dolari, în scădere semnificativă față de nivelul de aproape 140 de dolari de săptămâna trecută. Pe de altă parte, veniturile record ale companiilor din zona de producție de hidrocarburi sunt impozitate, statul român fiind de fapt marele câștigător al scumpirilor. De exemplu, anul trecut Romgaz a înregistrat un impozit pe veniturile suplimentare de circa 1,2 miliarde de lei, iar pentru anul acesta suma ar putea ajunge la 4,8 miliarde de lei. O sumă similară, de circa 1,1 miliarde de lei, a fost achitată de OMV Petrom în contul producției de gaze. În ciuda acestor injecții de capital, statul s-a dovedit incapabil de a-și proteja industria în fața prețurilor la energie.

Revizie generală la Chimcomplex

Trei secții consumatoare de gaze de pe platforma Chimcomplex, cel mai mare combinat chimic local, se vor opri pe termen nelimitat în contextul în care în urma invadării Ucrainei de către Rusia gazul a ajuns să fie un fel de bun de lux pentru marii consumatori industriali. Pe lista de măsuri sunt intrarea în revizie generală a platformei pentru o perioadă de cel puțin trei săptămâni. Mai departe, întreaga producție a companiei va fi reanalizată în vederea unei eventuale restructurări. Sunt luate în calcul disponibilizări. Chimcomplex are aproape 2.000 de angajați.

Azomureș – Închidere pe termen nedefinit

Azomureș, cel mai mare consumator de gaze din România, rămâne la rândul său închis, au anunțat recent reprezentanții companiei, reluarea activității la actualul nivel de preț pentru gazul natural fiind o misiune imposibilă. Compania cu circa 1.000 de angajați a luat această măsură la începutul lunii decembrie anul trecut.

Alro Slatina – Poate în 2023

La începutul acestui an, producătorul de aluminiu Alro Slatina (ALR), cel mai mare consumator de energie electrică din România, a anunțat că este în căutarea unor soluții pentru a restabili producția de aluminiu electrolitic în toate cele cinci hale de producție începând cu 2023, sub rezerva prețurilor la energie de pe piață. La finalul anului trecut, compania a anunțat la Bursa de la București că activitatea de producție a aluminiului se va diminua, de la cinci hale de electroliză la două hale, din cauza prețurilor ridicate la energie. La Alro lucrează peste 2.400 de oameni.