România are a treia cea mai mică speranță de viață din UE
România are a treia cea mai mică speranță de viață dintre statele membre ale Uniunii Europene, după cum arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică. Astfel, durata medie de viață a unui român a ajuns la 75,3 ani în 2022, pe când la nivelul Uniunii Europene speranța de viață ajunge la aproape 81 de ani.
♦ Durata medie de viață a românilor este de puțin peste 75 de ani ♦ La nivelul Uniunii Europene speranța de viață ajunge la aproape 81 de ani ♦ Țări precum Spania, Suedia și Italia au o speranță de viață de peste 83 de ani ♦ Pe ultimele poziții în clasament sunt România, Letonia și Bulgaria.
România are a treia cea mai mică speranță de viață dintre statele membre ale Uniunii Europene, după cum arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică. Astfel, durata medie de viață a unui român a ajuns la 75,3 ani în 2022, pe când la nivelul Uniunii Europene speranța de viață ajunge la aproape 81 de ani.
Față de anul 2015, durata medie de viață a unui român a crescut cu 0,2 ani, de la 75,1 ani în 2015 la 75,3 ani în 2022. Există încă diferențe majore între țări când se analizează speranța de viață a bărbaților și femeilor. În România, durata de viață medie a unui bărbat este de 71,5 ani, iar cea a unei femei este de 79,3 ani. La nivelul Uniunii Europene, durata medie de viață a bărbaților a ajuns la 78 de ani în cazul bărbaților și la 83,4 ani în cazul femeilor.
Clasamentul țărilor membre ale UE după speranța de viață este condus de țări precum Spania, Suedia și Italia, care au o speranță de viață medie de peste 83 de ani. La polul opus sunt state precum România, Letonia și Bulgaria. Letonia a ajuns la o speranță de viață medie de 74,8 ani în anul 2022, iar Bulgaria a ajuns la 74,2 ani.
Per total, în perioada cuprinsă între 2002, primul an pentru care datele privind speranța de viață au devenit disponibile pentru toate statele membre ale UE, și 2022, speranța de viață la naștere în UE a crescut cu 3,1 ani, de la 77,6 la 80,7 ani. „În ultimii douăzeci de ani, creșterea treptată a speranței de viață în UE a fost unul dintre principalii factori care au contribuit la îmbătrânirea populației UE – alături de nivelurile relativ scăzute de fertilitate care au persistat timp de decenii. Izbucnirea pandemiei de COVID-19, în 2020, va avea un impact de durată asupra modului în care trăim și lucrăm împreună. Focarul a survenit într-un moment în care Europa trecea deja printr-o perioadă de schimbări demografice și societale profunde”, scriu cercetătorii de la Eurostat.
Speranța de viață la naștere este un indicator care arată numărul mediu de ani la care o persoană se poate aștepta să trăiască la naștere, dacă este supusă condițiilor actuale de mortalitate pe tot restul vieții.