România ar trebui să își reducă cererea de gaze cu o treime pentru a trece cu bine iarna în absența totală a gazului rusesc. De unde se va tăia?

♦ Oprirea livrărilor de gaz rusesc prin Nord Stream 1, chiar în perioada în care economiile europene sunt în cursa pentru umplerea depozitelor de gaze, trimite o nouă undă de șoc asupra blocului, temerea majoră fiind că livrările nu vor fi reluate nici măcar după cele 10 zile de intervenții tehnice anunțate de ruși ♦ Cu depozitele pe jumătate goale și fără soluții certe de diversificare, în cazul unei sistări complete a livrărilor de gaze din Rusia, consumul intern ar trebui să scadă cu o treime, exact cât este ponderea importurilor, arată un studiu recent.

Așa cum au promis, rușii au oprit ieri livrările de gaze prin Nord Stream 1, conducta-mamut care se înțeapă în Germania tra­versând Marea Baltică și prin care intră în cea mai mare economie a UE circa 55 de miliarde de metri cubi de gaze anual.

Importurile totale de gaze ale UE de la ruși erau de circa 155 de miliarde de metri cubi. Deși oprirea livrărilor ar trebui să fie numai de 10 zile, sunt semne de întrebare majore că rușii chiar vor relua alimentarea după această perioadă în care sunt progra­mate anumite operațiuni tehnice la Nord Stream 1.

„Moscova este la butoane atunci când vine vorba de energie și arată asta prin reducerea livrărilor către Bătrânul Conti­nent și vânzarea resurselor sale la un preț foarte ridicat și asta printre picături. Luni, pe 11 iulie, compania rusească Gazprom a început operațiunile de mentenanță la conducta Nord Stream 1. Acesta este un exercițiu de rutină, dar îngrijorarea de la Paris la Berlin via Roma este că la finalul acestor operațiuni programate, adică pe 21 iulie, gigantul rus va ridica alte probleme ca pretext pentru a-și sista complet livrările“, scriu junaliștii de la Le Monde.

Dintre economiile care au cel mai mult de suferit de pe urma sistării livrărilor de gaze rusești, Germania iese în evidență, depen­dența celei mai mari economii euro­pene de resursele rușilor fiind de 50%. Dar orice lovitură dată Germaniei și industriei sale se răsfrânge asupra celorlalte economii, aflate oricum în prag de recesiune.

„Înlocuirea gazului rusesc cu LNG deja și-a atins limitele. Scăderea importurilor de gaze rusești mai poate fi compensată de acum înainte doar prin reducerea consu­mului. La nivelul UE, pe perioada urmă­toarelor 10 luni, ar fi necesară o reducere a consumului de 15% față de media anilor 2019-2021 pentru a compensa scăderea vo­lu­­melor de gaze rusești care vin prin con­ducte“, anunță specialiștii de la Bruegel, un think-tank european, cu sediul în Bruxelles. Calculele sunt făcute pentru o iarnă medie, nu pe temperaturi extrem de joase.

România este un caz privilegiat la nivel europan, având o producție internă care să-i acopere 70% din necesarul de consum, dar pentru restul este dependentă de importu­rile de gaze rusești, fără alternative concrete în acest moment. Mai mult, depo­zitele de gaze sunt pline numai în procent de 46% în contextul în care sezonul de în­ma­gazinare devine tot mai dificil pe fondul instabilității livrărilor din Rusia. Polonia, de exemplu, are depozitele de gaze aproape pline, dar ceea ce este remarcabil este faptul că oricum țara a ieșit din iarna trecută cu depozitele pline în proporție de 76%, caz unic la nivel european, după cum reiese dintr-o analiză a grupului financiar Erste.

„Serviciile de înmagazinare oferite de Operatorul Sistemului de Stocare din Polo­nia se asigură pe considerente nediscri­mi­na­torii și de tratament egal pentru toți cli­enții. Singura influență asupra nivelului de înmagazinare din depozite o au clienții“, au precizat reprezentanții Gas Storage Poland pentru ZF întrebați fiind de politica de înmagazinare aplicată. Gas Storage Poland face parte din portofoliul companiei de stat PGNiG. Dincolo de depozite pline, Polonia are contracte de alimentare cu LNG și în curând urmează să intre în funcțiune gazoductul Baltic Pipe, care conectează statul la rezervele bogate din Marea Nordului. Proiectul dezvoltat în pa­ralel cu gazoductul controversat ruso-german Nord Stream 2 are toate șansele să fie dus la bun sfârșit conform planului, deși s-a lovit de obstacole „birocratice“ pe alte meleaguri. Polonia pare astfel unul dintre cele mai pregătite state pentru iarna aceasta.

În cazul României, cu excepția gazului nou din Marea Neagră extras de la americanii de la Black Sea Oil & Gas (BSOG), gaz care cel mai probabil va acoperi declinul producției de pe uscat, la acest moment nu sunt alternative concrete pentru a acoperi o eventuală sistare a gazului rusesc. Mai mult, depozitele de înmagazinare sunt pe jumătate goale.