România a scăpat, deocamdată, de recomandarea tăierii fondurilor europene, după ce a majorat taxele și a redus din cheltuieli

♦ Consiliul ECOFIN (reuniune a miniștrilor de finanțe din UE) a renunțat ieri la o eventuală recomandare ce ar fi putut fi înaintată Comisiei Europene, anume ca României să-i fie reținute o parte din fondurile UE din cauza deficitului bugetar foarte mare ♦ Efortul de luni, când guvernul și-a angajat în Parlament răspunderea pe un pachet de reformă, a stat la baza deciziei ECOFIN.

Ministrul finan­țe­lor, Alexan­dru Nazare, a participat marți la Con­siliul ECOFIN de la Bruxelles, unde a vorbit de „amploarea măsurilor asu­ma­te de noul guvern și determi­narea țării noastre de a reveni la disciplina fiscal-bugetară cerută de contextul european și de interesele națio­nale ale României pe termen lung“.

Doar că, pe măsură ce lucrurile se așea­ză iar efectele legii ce urmează să intre în vigoare sunt examinate pe toate părțile, se vede că, în ciuda temerii generale față de creș­terile de taxe, impactul bugetar al măsu­rilor fiscale este de doar 0,6% din PIB – cel mai probabil, guvernul se așteaptă la o scădere de consum, deci la încasări mai slabe decât cele ce le-ar arăta un calcul pe hârtie.

Măsurile vor fi mai palpabile în anul care vine. Potrivit Consiliului Fiscal, proiec­tul de lege pentru care guvernul și-a angajat răs­pun­derea indică un impact bu­ge­tar de 0,6% din PIB în 2025 și de 3,35% din PIB în 2026, creând premise pentru reduce­rea deficitului bugetar la sub 8% din PIB în 2025, respectiv, pentru respectarea țintei de deficit bugetar în 2026. Ce s-ar fi întâmplat dacă taxele nu ar fi fost majorate? Consiliul Fiscal: dinamica principalelor categorii de venituri și cheltuieli în prima parte a anului 2025 apare compatibilă cu un deficit bu­getar cash de peste 8,5% din PIB față de 7,7% din PIB (cash), estimare la momentul adoptării legii bugetului.

Așadar, ECOFIN nu a recomandat nicio sancțiune pentru România. La înce­putul lui iunie, Comisia Europeană a arătat că Româ­nia este singura țară din UE care nu a luat măsuri efective pentru reducerea deficitului, în cadrul procedurii de deficit excesiv, și a re­comandat Bucureștiului să pună în aplicare măsuri de corecție a de­ficitului până la Con­siliul ECOFIN de ieri, 8 iulie, altfel riscă declan­șarea procedurii ce duce la tăiere de fonduri europene de coeziune și din PNRR. Iar Bucureștiul s-a conformat.

Graba a fost justificată de faptul că in­sti­tuțiile europene intră în vacanță și co­rec­ții nu se mai pot face până spre octombrie. În aceeași vreme, instituțiile americane de evaluare financiară își pregătesc rapoartele (august și septembrie) și este bine să aibă pe masă un accept tacit al Comisiei față de efortul României de reducere a deficitului. Or, în ciuda eforturilor interne, deficitul uriaș (9,3% din PIB, pe standardul ESA, în 2024), nu poate fi redus fără sprijin extern – fondurile UE și notele de trecere din partea agențiilor de rating care pot ajuta țara să se împrumute mai ieftin. Prin urmare, agen­țiile de evaluare financiară vor consemna, pro­babil, drept pozitivă reacția de ieri a ECOFIN și vor menține România pe treapta „recomandat investițiilor“.

Recomandarea revizuită a Consiliului adresată ieri României în cadrul PDE (pro­cedura de deficit excesiv) vine în urma deci­ziei Consiliului din 20 iunie 2025, prin care s-a constatat că România „nu a luat măsuri eficiente ca răspuns la recomandările ante­rioare ale Consiliului în cadrul PDE. Potri­vit unui comunicat al ECOFIN, „România ar trebui să ia măsuri eficiente și să prezinte măsurile necesare pentru a-și reduce defi­citul până la 15 octombrie 2025 și pentru a pune capăt PDE până în 2030“.

Potrivit ECOFIN, România trebuie să se asigure că rata nominală de creștere a cheltuielilor nete nu depășește 2,8% în 2025, 2,6% în 2026, 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029 și 4,0% în 2030.

De unde culeg Finanțele 0,6% din PIB

► TVA standard crește de la 19 la 21%. Va fi o singură cotă redusă de 11% pentru alimente, medicamente, apă și canal, etc.

► Impozitul pe dividende va crește de la 10% la 16%.

► Crește de la 2% la 4% impozitul datorat de băncile din România, pentru perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2026 inclusiv.

► Pentru băncile cu cotă de piață mai mică de 0,2%, impozitul se menține la 2%, pentru perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2026 inclusiv.

► Facilitățile de TVA pentru tranzacțiile imobiliare sunt eliminate

► Se majorează accizele, la 1 august 2025 și respectiv, la 1 ianuarie 2026, pentru alcool și băuturi alcoolice, benzină și motorină.

► Nu se mai acordă ajutoare, plăți compensatorii la pensionare.