România a devenit o țară de consultanți. Una din 20 de firme dă sfaturi altora

“Există loc sub soare pentru fiecare“, rezumă Vasile Iuga, consultantul român cel mai bine poziționat într-o companie de consultanță de top, șeful PricewaterhouseCoopers România și country managing partner al PwC pentru Europa de Sud-Est, situația aparentă a numărului mare de consultanți de pe piața autohtonă. Compania pe care o conduce este unul dintre cei mai puternici jucători din piața totală de consultanță, estimată la circa 380 milioane euro. PwC ocupă locul al doilea într-un clasament al celor mai mari companii de consultanță de management, cu o cifră de afaceri de 9,2 milioane euro. Companiile din „The Big Four“ (PwC, EY, KPMG, Deloitte) împart acest clasament cu jucători precum McKinsey & Company, lider la nivel local și mondial pe segmentul de business & strategy, cu afaceri de 16,7 milioane euro, sau Accenture, prezentă în România prin trei divizii: consultanță (consultanță în management și integrare de sisteme & tehnologie), tehnologie (dezvoltare de software și mentenanță) și externalizare (business process outsourcing), cu afaceri de 8,2 milioane euro. În topul primelor zece firme de consultanță de management se află și Ensight Management Consulting, cea mai importantă firmă de pe piața de consultanță de management fondată în România, cu o cifră de afaceri de 2,6 milioane euro în 2012.

În perioada 2008-2012, numărul de salariați activi pe piața de consultanță a crescut cu 62%, ajungând la circa 13.000 de angajați. Unul dintre motive este dat de orientarea angajaților din companiile multinaționale către această piață – prin înființarea de firme noi sau angajarea în firme deja existente – potrivit lui Cristian Bișa, fondator al platformei de consultanță online manageranticriză.ro. Din cele aproximativ 30.000 de firme înregistrate la Registrul Comerțului cu obiect principal de activitate „consultanță de afaceri și management“, puțini sunt cei care fac exclusiv consultanță de afaceri; acesta nu este obiectul unic de activitate și în general este combinat cu multe alte coduri CAEN, potrivit reprezentanților Registrului Comerțului.

Totuși, asta nu exclude faptul că mii de firme se luptă să ocupe o bucățică mai mare din piața din ce în ce mai fragmentată a consultanței: strategică, de management, fiscală, de contabilitate, imobiliară, de construcții și lista ar putea continua, deoarece orice nouă activitate economică generează nevoia unui anume tip de consultanță. 

Consultanții de business împart o clientelă formată din aproximativ 3% din numărul total de firme active din România cu cifră de afaceri de peste un milion de euro. Pragul de 1 milion de euro este un prag psihologic privind din ambele sensuri: dezvoltatorul businessului are nevoie deseori de îndrumare în acest punct, iar consultantul vede potențialul nevoii de consultanță de management (business consulting, IT, dezvoltare și integrare de aplicații IT sau servicii de management IT). 

„Sunt aproximativ zece jucători majori pe piața autohtonă de servicii de consultanță de management, excluzând serviciile de advisory ale companiilor din marile rețele de audit“, observă Robert Maxim, partener al companiei de consultanță Ensight Management Consulting, înființată în anul 2000. Activitățile din domeniul consultanței de management sunt concentrate în jurul nucleului celor 10, iar fragmentarea și numărul mare de jucători cu o activitate restrânsă sunt o consecință a lipsei de maturitate a pieței, consideră Maxim.

Extinzând granița care desparte mulțimea de cei care contează în piață, Adrian Barbu, CEO și partener în cadrul companiei The Consultants, crede că „sunt în jur de 50-60 de companii care reușesc să aibă o relevanță națională și poate încă 50-100 de companii mici locale relevante. Ceilalți până la 30.000 nu știu cu ce se ocupă“. Barbu explică numărul mare de firme înregistrate astfel la Registrul Comerțului ca o consecință a faptului că multe persoane care deschid o firmă și nu au o specializare anume sau sunt dezorientate aleg această categorie. O altă explicație importantă a fenomenului vine din faptul că termenul consultanță are și o conotație acoperitoare, care se referă la faptul că un consultant este un fel de om bun la toate.

Domeniul consultanței este prezent și într-un clasament al firmelor fără niciun angajat: conform datelor de la Registrul Comerțului, peste 40% din IMM-urile din România, respectiv 215.000 de companii, nu au niciun angajat, iar ponderea lor a crescut semnificativ în perioada 2008-2011. Companiile cu zero angajați activează în special în comerț, consultanță, construcții sau transport și au avut în 2011 afaceri de 16 miliarde de lei (3,8 miliarde de euro), arată o analiză a Ziarului Financiar. „Nu este firesc să existe un număr atât de mare de societăți fără salariați. Totuși, situația economică actuală nu este favorabilă 
IMM-urilor și este de înțeles ca acestea să fie puse în stand-by pentru vremuri mai bune“, a spus Emilian Duca, asociat al companiei Tax & Business Solutions. El adaugă că aceste companii nu prezintă riscuri fiscale decât dacă sunt utilizate pentru evaziune fiscală.