Roboții cuceresc un nou domeniu, despre care acum zece ani, nimeni nu ar fi zis că este posibil să fie atins de aceștia

Casa inteligentă a fost gândită în urmă cu mai bine de 70 de ani de autorul de science fiction Ray Bradbury în Cronicile sale marțiEne, potrivit BBC. Acum, cele mai recente progrese în tehnologie încep să reducă decalajul dintre realitatea secolului XXI și ficțiunea lui. Ce urmează pentru agricultură?

În urmă cu zece ani, conceptul de roboți în agricultură părea a fi doar un vis îndepărtat, o fantezie futuristă. Cu toate acestea, tehnologia avansează rapid și astăzi vedem o schimbare semnificativă în modul în care lucrurile se desfășoară pe câmpurile agricole. Mașinile și utilajele moderne au înlocuit treptat sapa și plugul tradiționale, iar monitorizarea culturilor se realizează acum cu ajutorul telefonului mobil sau al dronelor, care înregistrează și transmit datele necesare, în loc ca fermierul să meargă zilnic pe teren pentru a vedea dacă a răsărit porumbul, dacă are nevoie de apă floarea-soarelui ori dacă au apărut boli sau dăunători la grâu. În acest context, în fața deficitului de forță de muncă și a lipsei de personal calificat din agricultură, perspectivele peste zece ani includ prezența roboților pe câmp. Chiar dacă această idee pare încă dificil de acceptat în prezent, este o direcție inevitabilă, consideră Andre Negreiros, liderul unității comerciale pentru Europa Centrală și de Est la Corteva Agriscience, unul dintre cei mai importanți jucători din agrobusiness la nivel mondial.

„Dacă m-ai fi întrebat acum zece ani dacă voi vedea roboți în câmpurile agricole, părea prea fantastic, dar deja vedem acest lucru în mai multe țări, iar peste zece ani, îi văd pe roboți în câmpurile din România. Vedem drone peste tot, în multe locuri, aplicațiile de protecție a culturilor sunt deja făcute cu drone, și în prezent, în China, de exemplu, dacă nu ai făcut aplicații cu drone pentru o nouă soluție, ești în afara pieței, pentru că majoritatea activităților agricole astăzi sunt făcute cu drone. Și dronele sunt un fel de roboți, nu-i așa?”, spune Andre Negreiros, liderul unității comerciale pentru Europa Centrală și de Est la Corteva Agriscience, într-un interviu pentru BUSINESS Magazin. Așadar, adaugă el, vede o mulțime de noi tehnologii care vor apărea pentru agricultură, dar consideră trebuie să fie îmbunătățite în următorii. Acum, precizează executivul, inteligența artificială se îmbunătățește mult în fiecare an. „Cred că roboții vor fi introduși în agricultură, poate pentru îndepărtarea buruienilor sau pentru aplicarea mai precisă a produselor de protecție a culturilor, dar cred că vom vedea multe activități din acestea făcute de roboți. Nu sunt sigur dacă roboții vor fi peste tot în zece ani, dar cred că în zece ani, vom vedea mai mulți roboți, aceștia vor deveni mai populari”, a explicat Andre Negreiros. Fermierii romani au tot vorbit în ultimii ani despre noi viruși, boli și dăunători, ca o consecință a schimbărilor climatice. În India au găsit o soluție pentru combaterea lor prin IoT. Același lucru s-a întâmplat și în Slovenia. Prin monitorizarea condițiilor precum umiditatea, precipitațiile și nivelurile de temperatură, fermierii sunt capabili să determine mai bine susceptibilitatea culturilor lor la boli și să acționeze în consecință. Aceste tehnologii încep să apară și pe piața românească. „Există multe soluții digitale pe piața actuală. Unele sunt mai bune decât altele. Fermierii le folosesc și deja văd valoarea pe care o au. Cred că, în general, companiile trebuie să investească în această zonă pentru că acesta este viitorul. Când vorbim despre echipamente, toți jucătorii majori de pe piață au instrumente foarte interesante, și cred că ne îndreptăm către inteligența artificială. Acest lucru va schimba agricultura, și sunt foarte curios să văd cum se va dezvolta”, menționează Andre Negreiros.

Peste 20% din populația României lucrează în agricultură, direct sau indirect, cel mai mare procent din UE, din care 34.000 de fermieri, adică 44% din total, au între 41-60 ani, iar un procent ridicat are peste 60 de ani. Apoi, tinerii vin greu în acest sector, în care există un deficit de personal de 10-15%, mai ales calificat.

De ce e importantă tehnologia în agricultură? Problemele climatice, tensiunile geopolitice, deficitul de apă și energie, creșterea costurilor îngrășămintelor și metodele de producție ineficiente exercită presiuni asupra producției agricole, iar soluțiile AgTech pot contribui la eficientizare. Astfel, Deloitte preconizează că tehnologiile Internet of Things pentru agricultura de precizie, pornind de la gestionarea animalelor și până la echipamentele de urmărire a culturilor agricole se va apropia de 300 de milioane până la sfârșitul anului 2024 – o creștere de 50% față de 2022. De asemenea, populația crește și cererea de hrană, la fel, iar acest lucru înseamnă că agricultorii vor trebui să crească producția agricolă cu cel puțin 23% pentru a menține standardele de viață actuale, potrivit Agritech Tomorrow. Astfel, Grand View Research estimează că piața globală a agriculturii de precizie va ajunge la 16,35 miliarde de dolari până în 2028, înregistrând o creștere de 13,1%. „Populația crește, vor fi tot mai mulți oameni în deceniile viitoare, așa că vom avea nevoie de mai multă hrană, dar și de hrană produsă mai durabil. Cred că acesta este și îngrijorarea fermierilor. Realitatea este că ne vom adapta cu toții la acest lucru. Cred că ar putea fi mai puțin dureros dacă întreaga industrie investește masiv în noi tehnologii. După cum am spus, companiile investesc mult bani pentru a dezvolta soluții. Și cred că inovația este viitorul”, a spus Negreiros. Mai mult, în România, specific, populația angrenată în agricultură, la nivel de proprietari de ferme sau management, are o vârstă înaintată. Peste 20% din populația României lucrează în agricultură, direct sau indirect, cel mai mare procent din UE, din care 34.000 de fermieri, adică 44% din total, au între 41 și 60 ani, iar un procent ridicat are peste 60 de ani. Apoi, tinerii vin greu în acest sector, în care există un deficit de personal de 10-15%, mai ales calificat. „În prezent, în mai multe țări, dacă ne uităm la trecutul fermierilor, vorbim încă despre fermieri care sunt puțin mai în vârstă. Dar văd și că generația mai tânără începe să se intereseze din nou de agricultură pentru că toată lumea are nevoie de hrană. Acesta este un lucru pe care trebuie să-l realizăm. Avem nevoie de o mai mare implicare a generației mai tinere în astfel de domenii, pentru că cineva va trebui să înlocuiască acei fermieri în vârstă care în cele din urmă se vor retrage. Prin urmare, cred că atunci când generația mai tânără intră pe această piață, aceștia vor fi mai implicați în social media, în arena digitală. Deci, văd această tendință de digitalizare pentru că tinerii sunt mult mai deschiși să îmbrățișeze digitalizarea”, a mai spus Andre Negreiros. El a adăugat că în România, agricultura este foarte bună, școlile de agronomie sunt bune, și în fiecare an există un mare flux de tineri talentați care intră pe piață. „Acest lucru ajută foarte mult țara să se dezvolte în acest domeniu. Avem mai multe programe pentru tineri, în unele cazuri, programe de stagiu. Avem, de asemenea, un proiect specific numit TalentA, un program de granturi educaționale pe care îl avem în întreaga lume, și în România, pentru a sprijini femeile în agricultură.”

Adaptarea la noul Pact Verde al UE „Suntem aliniați cu spiritul obiectivelor climatice ale UE, iar vocile fermierilor trebuie luate în considerare în dezvoltarea politicilor. Când privesc protestele, când mă uit la imaginea de ansamblu, cred că rolul nostru, ca o companie agricolă, este de a accelera și de a dezvolta soluții inovatoare pentru fermieri care să-i ajute să navigheze tranziția. Ne-am dori să facem acest lucru mult mai rapid, dar în unele cazuri, nu este atât de ușor pentru că piața noastră este extrem de reglementată”, a precizat reprezentantul Corteva. El crede că fermierii vor trebui să se adapteze tot mai mult la noul Pact Verde al UE. „Cred că toată lumea, industria și fermierii deopotrivă, va trebui să se adapteze la aceasta. Cred că va fi o schimbare mare în următorii ani. Nu sunt sigur dacă va fi până în 2025 sau până în 2030, dar aceasta este perspectiva mea. Cred că fermierii sunt dispuși să se schimbe și să se adapteze, dar au nevoie de soluții. Ceea ce nu doresc astăzi este să treacă la ceva de care știu că poate fi folosit pentru a produce hrană.“    

Deloitte preconizează că tehnologiile Internet of Things pentru agricultura de precizie, pornind de la gestionarea animalelor și până la echipamentele de urmărire a culturilor agricole se va apropia de 300 de milioane până la sfârșitul anului 2024 – o creștere de 50% față de 2022.