Ritmul de creștere al e-commerce crește an de an. Anul trecut, unul din zece români a cumpărat online

3,5 miliarde de pachete au fost livrate anul trecut în urma comenzilor făcute de cumpărătorii europeni, din fața calculatoarelor, de pe tablete sau cu telefoanele inteligente. Piața românească se încadrează în aceeași tendință a apetitului tot mai ridicat pentru cumpărăturile din mediul online, iar companiile se adaptează acestei tendințe.

“Clienții pentru care livrăm în e-commerce au, în general, business pe distribuție națională și pentru că a început să fie cerere au demarat și activități de comerț online”, afirmă Cătălin Olteanu, director general al companiei de logistică FM România. El spune că e greu de evaluat cât anume din cifra de afaceri a companiei se datorează vânzărilor de mărfuri comandate în mediul online, dar apreciază că între 1 și 2% din cifra de afaceri se datorează e-commerce-ului.

În anul fiscal aprilie 2014 – martie 2015 compania a înregistrat o cifră de afaceri de 23,5 milioane de euro; FM are 450 de angajați și operează trei platforme logistice în România, în Timiș, București și Dâmbovița, cu o suprafață de stocare de 55.000 mp, și două terminale logistice de cross-docking situate în Cluj și Bacău. Compania a demarat recent, cu un buget estimat la 5 milioane de euro, o nouă investiție în extinderea platformei logistice din Petrești-Dâmbovița, proiect care se traduce în creșterea spațiului de depozitare cu 10.000 mp și care ar putea să primească primii paleți în luna august a acestui an. „În general, în e-commerce transformi depozitul în magazin, de aceea este nevoie de un excelent control al depozitului, care să poată coordona mii de referințe”, spune Cătălin Olteanu. De aceea, argumentează el, mai potrivit decât alte depozite din portofoliul firmei este spațiul pe care FM îl are la Chiajna, unde pentru adaptarea la cerințele pentru comerțul online „investițiile au fost minime, pentru că site-ul a fost de la bun început pentru pregătirea mărfii în unitate”, arată Olteanu.

O altă dovadă a faptului că tot mai mulți cumpărători preferă să cheltuiască în mediul online în loc să facă sporturi extreme prin magazine este și evoluția fenomenului Black Friday, care a ajuns în numai câțiva ani să atragă milioane de clienți. În spatele clientului este însă o întreagă industrie care se dezvoltă. De pildă compania de curierat DPD se așteaptă pentru anul în curs la afaceri de 100 de milioane de lei, în creștere cu 30% față de rezultatele înregistrate anul trecut. “Până în 2020 afacerea trebuie cel puțin să se dubleze,” declara recent Lucian Aldescu, CEO al Dynamic Parcel Distribution (DPD), unul dintre cei mai mari jucători de pe piața locală de curierat.

Compania are în plan investiții de 15 milioane de euro în perioada 2014-2020, bani care vor merge către dezvoltarea infrastrurcturii, în noi angajări, dar și în pregătirea echipei, de la curieri la oamenii din top management. „Vrem să construim un nou hub de la zero în Sibiu și un depozit și un hub în București, proiecte care am dori ca în 2016 să fie terminate. Suntem în perioada de a găsi locații“, a mai spus Lucian Aldescu. Acum, DPD România deține un depozit central (București), un hub, 47 depozite, are 85 de sedii pick-up (de unde clienții ridică coletele).  „Vrem să ajungem la 150 de locații pick-up. Vrem să creștem numărul de consumatori. Poate unii clienți doresc să ia personal coletul, nu să vină cineva la ușa lor.“

altă fațetă a felului în care dezvoltarea e-commerce-ului își pune amprenta asupra dezvoltării afacerilor este crearea unor noi poziții în cadrul companiilor. Iulian Stanciu, CEO al eMag, spunea anterior că pentru ediția din 2014 a Black Friday, peste 40 de oameni au negociat vreme de șase luni cu 200 de furnizori pentru a alcătui oferta afișată de retailer la eveniment. Este doar un exemplu, dar însăși evoluția eMag susține ideea – o cifră de afaceri de 500 de milioane de euro previzionată pentru anul în curs, față de 300 de milioane de euro anul trecut, când compania avea 1.000 de angajați.

Creșterea vânzărilor în mediul online va continua să ia amploare și în anii următori, de vreme ce România a stabilit ca până în 2020 nu mai puțin de 20% din IMM-uri să primească comenzi online, iar peste 30% din populația cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani să facă achiziții de bunuri și servicii folosind internetul, după cum declara recent Bebe-Viorel Ionică, secretar de stat în Ministerul pentru Societatea Informațională. Potrivit unui raport al Comisiei Europene publicat în 2014 și bazat pe date din anul anterior, procentul celor cu vârste de 16-74 de ani care au cheltuit bani în mediul online a fost de 10% și doar 7% dintre IMM-uri au vândut bunuri și servicii pe internet; procentul a fost mai mare (14%) în cazul companiilor mari. În România sunt active aproximativ 420.000 de IMM-uri, potrivit unui studiu al Fundației Post-Privatizare.

Sigur, creșterea apetitului cumpărătorului în mediul online nu înseamnă și că în piață sunt mai mulți bani; adeseori, bucuria unui comerciant înseamnă suferința altuia, care își vede afacerile în declin. Piața se reașază, apar noi preferințe de consum, iar unele companii se dezvoltă, în timp ce altele trebuie să se reinventeze.