Risipa de energie în UE ar putea deveni un lux, la fel și profiturile în exces

Comisia Europeană a luat guver­nele statelor membre prin surprin­dere anunțând un pachet de măsuri pentru soluționarea crizei energetice din Europa, iar reacția țărilor mem­bre a fost amestecată, au declarat șase diplomați pentru Politico.

Președinta Comisiei Ursula von der Leyen a propus cinci măsuri „ime­diate“ de temperare a crizei: pla­fonarea prețurilor gazelor rusești, măsuri obligatorii de reducere a ce­rerii de electricitate în orele de vârf, plafonarea „veniturilor enorme“ ob­ți­nute de unele companii prin ge­nerarea de electricitate din surse cu costuri mai reduse decât gazul; o taxă de solidaritate pe companiile de combustibili fosili care obțin profituri substanțiale și facilitarea finanțării companiilor de utilități cu probleme.

Plafonarea veniturilor stă în centrul planului UE de stabilizare a pieței electricității.

Producătorii de energie regene­ra­bilă și nucleară obțin „venituri e­nor­me“ de pe urma crizei, a explicat președinta Comisiei, potrivit Euractiv. „Aceste venituri nu reflectă costurile de producție ale acestora. Astfel, a venit vremea ca consumatorii să aibă de câștigat. Vom propune redirecțio­narea acestor profituri neașteptate că­tre statele membre pentru ca aces­tea să poată susține gospodăriile și companiile vulnerabile“.

Două măsuri sunt susținute atât de Comisie, cât și de țările UE, po­trivit declarațiilor diplomaților.

Prima are legătură cu oferirea de finanțare pentru susținerea compa­nii­lor de utilități, iar a doua cu taxa­rea profiturilor companiilor care ge­nerează electricitate din surse ieftine.

Cea mai controversată măsură pri­vește plafonarea prețului gazelor rusești, menită în mare măsură să penalizeze Kremlinul financiar pen­tru războiul din Ucraina, capitalele având „păreri foarte contradictorii“, potrivit unui diplomat.

Germania s-a declarat sceptică cu privire la idee, în timp ce Ungaria este împotrivă, ca și Slovacia și cel puțin alte două țări. Altele, ca Polonia și Italia, vor ca Comisia să meargă mai departe și să plafoneze prețul tuturor gazelor importate de UE.

Ideea reducerii cererii de electri­citate este populară, însă țări ca Bulgaria, Ungaria, Grecia și Polonia vor ca astfel de măsuri să nu fie obli­gatorii.

Comisia nu a abordat problema decuplării prețurilor gazelor și electricității, deși mai multe țări vor ca acest lucru să se întâmple.

Între timp, industria metalurgică europeană a avertizat că criza energetică reprezintă o „amenințare existențială“ pentru viitorul său, executivii din cadrul acesteia temându-se că multe topitorii s-ar putea închide permanent în lipsa unor acțiuni de urgență din partea UE, relatează Financial Times.

Într-o scrisoare adresată liderilor UE, Eurometaux, care reprezintă cei mai mari producători din sector, arată că problemele industriei se vor adânci dacă UE nu va interveni.