Reziliență și iar reziliență

Reprezentanții pieței imobiliare consideră că măsurile fiscale propuse de Guvern, printre care creșterea pragului de TVA de la 5 la 9% pentru proprietățile care costă mai puțin de 600.000 de lei, ar putea duce la un blocaj în industria deja afectată de evenimentele ultimilor ani, precum și la scăderea nivelului de atractivitate al țării ca potențial de investiții. Își va dovedi piața imobiliară încă o dată reziliența?

Industria imobiliară a traversat în ultimii ani numeroase provocări, de la pandemia de COVID și restricțiile care au afectat atât segmentul de office, cât și pe cel de retail, la inflația galopantă, cu creșteri de costuri ce nu puteau fi previzionate nici măcar pe termen scurt. Apoi, războiul de la graniță ce a debutat în februarie 2022 a avut un impact emoțional extrem de mare în cererea rezidențială, ce s-a văzut instant în scăderea numărului de unități vândute. Totuși, până în prezent, la nivel național industriile construcțiilor și imobiliare au fost dinamice și au contribuit cel mai mult la revenirea economiei după impactul pandemiei de COVID”, a spus Despina Ponomarenco, președinte al Asociației București Real Estate Club (BREC), într-una dintre edițiile recente ale emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro. Reprezentanții pieței imobiliare consideră că piața va trebui să își demonstreze încă o dată reziliența, dacă măsurile fiscale propuse de guvern, printre care creșterea pragului de TVA de la 5 la 9%, s-ar pune în aplicare. „De-a lungul acestor ani s-a tot vorbit despre căderea și prăbușirea industriei, iar ea și-a dovedit reziliența în această perioadă – însă din această vară discutăm despre o nouă povară: măsurile fiscale propuse recent, printre care creșterea TVA de la 5% la 9% pentru proprietățile care costă cub 600.000 de lei, măsură care vine la pachet cu alte măsuri ce vizează industria de construcții, cum ar fi eliminarea  unor facilități fiscale. Practic toate acestea coroborate vor avea un efect devastator pentru întreaga industrie de imobiliare și construcții,  industrie care generează 30% din PIB – și, totodată, pentru gradul de accesibilitate a locuințelor”, a subliniat președintele BREC în cadrul emisiunii. Ea a observat de altfel că anul acesta s-au văzut primele scăderi în piața rezidențială, o consecință a tuturor provocărilor din ultimii ani: „Era evident că se va întâmpla acest lucru odată cu creșterea dobânzilor, a fost afectat segmentul de mass-market, care era clar dependent de finanțări bancare – însă pe segmentele superioare ale pieței rezidențiale vedem că lucrurile nu s-au oprit”. În ceea ce privește Capitala, aceasta  se confruntă cu o provocare specifică, ce ține de incertitudinea referitoare la PUZ-urile blocate și la un nou PUG (Planuri Urbanistice Zonale și Plan Urbanistic General – n.red.): „Dintr-un studiu efectuat de noi anul trecut, pierderea din valoare adăugată în economie estimată pentru 2026 este de peste 10 miliarde de euro din cauza acestui blocaj”. 70% dintre tranzacțiile de anul acesta din București au fost realizate cu cash, potrivit celor mai recente informații ale Despinei Ponomarenco, ceea ce arată atât o reziliență a industriei, cât și a economiei în general. „E un lucru bun că există cash în piață și un lucru bun că banii aceștia sunt investiți în imobiliare. Să nu uităm că și Bucureștiul, și România, în general, au un stoc vechi de locuințe – trăim înghesuiți, în concluzie, este nevoie de locuințe moderne, atât în București, cât și în marile centre regionale din țară, iar pentru aceasta avem nevoie mai ales de predictibilitate. În prezent, guvernanții schimbă regulile jocului în timpul jocului – sunt numeroase investiții în derulare, care au planuri de afaceri în spate, dacă lucrurile se schimbă, asta va duce cu siguranță la creșteri de prețuri și la un blocaj al pieței. Spre exemplu, odată cu schimbarea de TVA, nu se știe ce se va întâmpla cu contractele deja semnate și care vor fi livrate în anii următori.”

Peste toate acestea vin noile măsuri fiscale discutate de guvern, care ar putea genera pierderi suplimentare la nivel de industrie, cât și economie, în general. „Este crucial pentru această industrie să aibă predictibilitate – vorbim despre investitori care lucrează cu planuri de afaceri pe termen lung, iar ceea ce se întâmplă acum scade foarte mult atractivitatea României ca destinație de investiție imobiliară – vorbim despre niște investitori care sunt prezenți pe piață și sunt prezenți și în alte țări din zonă – ceea ce ne dorim este tocmai să atragem investitori noi pentru a crește calitatea produselor care se livrează în se livrează în București și devine aproape misiune imposibilă cu toate provocările pe care le vedem  în acest moment.” Care sunt soluțiile?  „Am îndemnat și îndemnăm din nou la dialog și ne-am dori ca guvernanții să stea de vorbă cu reprezentanții industriilor direct afectate de măsurile gândite de dumnealor, înțelegem provocările, dar pe de altă parte trebuie să existe și o înțelegere a impactului acestor măsuri. Ideal ar fi să se renunțe la ele, întreaga industrie va fi afectată și vorbim despre o industrie care generează 30% din PIB. Dacă se vor aplica, întreaga economie se va duce în jos.”

Carte de vizită

Despina Ponomarenco:

1. Este, din noiembrie 2017, președinte al Asociației Bucharest Real Estate Club (BREC), iar în noiembrie anul trecut a pus bazele Romania Property Club, o extensie la nivel național a BREC;

2. Din 2009 lucrează ca mananging partner pentru Verbio;

3. Și-a început cariera în domeniul comunicarii, lucrând inițial pentru CBRE, iar ulterior pentru Promenada Mall.

Care sunt obiectivele BREC?

Misiunea Bucharest Real Estate Club (BREC) este să promoveze piața imobiliară din București prin generarea de conținut și dezbateri referitoare la calitatea generală a dezvoltării urbane, facilitând un impact și un volum mai mare de tranzacții. Promovează inițiative educaționale inovatoare cum ar fi real estate-ul și totodată este o voce importantă în susținerea industriei imobiliare, în dialogul cu autoritățile locale și naționale. Companiile membre în asociație sunt atât dezvoltatori și investitori imobiliari, precum și consultanți, arhitecți, designeri, constructori, project manageri, furnizori de materiale de construcții, avocați, companii de property și facility management, iar portofoliile lor sunt evaluate la peste 10 miliarde de euro. Au aproape șase ani de activitate, iar anul trecut s-au extins la nivel național prin Romania Property Club, cu scopul de a promova dezvoltarea imobiliară durabilă și inovatoare cu impact pozitiv în marile centre regionale ale țării. Printre inițiativele BREC se numără un proiect educațional care a ajuns la cea de-a patra ediție și este, potrivit Despinei Ponomarenco, primul program sută la sută privat de educație în sectorul imobiliar.

Cum stau lucrurile pe alte segmente ale pieței și în alte orașe?

În ceea ce privește segmentul de retail al pieței, Despina Ponomarenco întrezărește foarte mult potențial, având în vedere dezvoltarea din ultimii ani a sectorului rezidențial și a nevoilor comunităților mari ce s-au conturat acolo. „Practic, așa cum în orașele mici de 20.000 – 30.000 de locuitori este nevoie de un parc de retail de cel puțin 5.000 de metri pătrați, și în aceste noi comunități este nevoie de acest gen de dezvoltări și de acolo provine această principală oportunitate pentru jucătorii  din sectorul de retail, un sector despre care poate se vorbește mai puțin, dar despre care ar trebui să vorbim mai mult.” De asemenea, observă Ponomarenco referindu-se la o altă ramură a pieței, Bucureștiul este subdimensionat în ceea ce privește capacitatea hotelieră, este nevoie atât de hoteluri mari de cinci și patru stele cu capacitate mai mare, cât și de centre de conferință. „Bucureștiul încă nu are un astfel de de centru, atât cu hotel, cât și un centru expozițional care să găzduiască mari evenimente, traininguri și întâlniri ale companiilor multinaționale prezente în România, iar lucrul acesta este valabil și pentru orașele regionale, pentru Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Iași, Constanța. Președintele BREC observă, referindu-se la investițiile din provincie, că există diverși jucători ce își dezvoltă componentele atât de office, cât și pe cele de retail și logistică. „Dintr-o analiză făcută de noi undeva la sfârșitul lunii iunie avem o imagine de ansamblu asupra celor mai mari proiecte în lucru din afara Bucureștiului pe zona de birouri: avem Iașiul, poziționându-se pe primul loc cu cele mai mari proiecte,  apoi Timișoara și Brașovul în ceea ce privește retailul – cel mai mare proiect în dezvoltare fiind Prima Shopping Center, ce se întinde pe 70.000 de metri pătrați. În ceea ce privește logistica, vedem orașe precum Slatina, Oradea, Bacău și Timișoara, aici se conturează cele mai mari proiecte logistice, este demnă de menționat pentru orașele regionale activitatea grupului Iulius – ei au finalizat anul acesta o investiție semnificativă la Iași – probabil unul dintre cele mai mari proiecte de birouri inaugurate anul acesta, de 60.000 de metri pătrați, Palas Campus, unde s-a conturat o comunitate foarte frumoasă. Vedem, de asemenea, o investiție importantă pe care cei de la Iulius o vor derula la Cluj-Napoca, pe fosta platformă Carboxim, o investiție semnificativă ce va schimba cu siguranță zona respectivă, un proiect mixt cu multiple funcțiuni – de retail, de birouri, rezidențial, precum și de reconversie ale unor foste spații abandonate.”

Criza din 2009 vs. situația actuală? „Chiar a fost o situație dramatică atunci  față ce se întâmplă acum. Evident că nu suntem acolo, însă îngrijorarea este foarte mare cu privire la măsurile fiscale discutate. Până nu vom ști exact care sunt acestea, este greu de spus care va fi impactul în piață, dar cu siguranță acesta se va reflecta la nivelul întregii economii.”