„Revoluțiile“ din Sănătate care n-au mai avut loc: trei proiecte pentru care s-au cheltuit zeci de milioane de euro s-au pierdut în sertare. Dosarul electronic al pacientului, care a costat 80 mil. lei, nu funcționează. Planul național de cancer nu are amendamente pentru implementare. Programe de screening național nu mai avem din 2020

♦ Și sunt doar trei exemple de „reforme“ de care ar fi beneficiat pacienții, dar care au rămas doar pe hârtie și în declarații.

Trei exemple de proiecte mari menite să îmbunătățească siste­mul medical din România sunt de fapt eșecuri răsunătoare care mai mult apasă pe umerii medicilor și ai pacienților: dosarul electronic de sănătate, planul național de combatere a cancerului sau programele de screening național pentru prevenție. Toate aceste proiecte au fost anunțate cu fast în ultimii ani, dar au rămas nefuncționale sau fără norme de aplicare.

În prezent, este în lucru o platformă de programări, un proiect al Ministerului Sănătății și al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), care ar trebui să ușureze drumul oamenilor în sistemul medical. Șefii din Sănătate dădeau asigurări în toamna lui 2025 că platforma va fi funcțională până în august 2026. Acum, aceiași oameni au avansat termenul pentru finalul anului 2026. Întrebarea este dacă și acest proiect va avea soarta celor trei ratate  deja rând pe rând de șefii CNAS și de la Ministerul Sănătății.

„Platforma se află în momentul acesta în faza de testare, se lucrează intens de către coordonatorul care o implementează, cât și de către grupurile de lucru, noi ne-am propus ca până la finalul acestui an să dăm această platformă în producție. De la o zi la alta se schimbă termenul, în funcție de progresele pe care le facem“, spunea recent la un eveniment Larisa Bălan Mezinu, vicepreședinta Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Reformă, digitalizare, pacientul în centrul sistemului – sunt doar câteva dintre cuvintele rostite în declarațiile politicienilor care s-au perindat pe la conducerea Sănătății din România. În practică, pacienții nu simt niciuna dintre aceste măsuri care să le ușureze traseul prin sistemul medical.

„Nu avem niciun niciun screening în România pe nicio formă de cancer imple­mentat din Planul național. Este o lege care zace în Ministerul Sănătății, ca și alte legi care nu au amendamentele scrise – legea diabetului, legea sănătății mintale, legea infecțiilor nosocomiale, a spus Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer.

„Domnul Rafila a implementat anumite lucruri din planul de cancer în contractul colectiv al Casei. Sunt chestiuni introduse anual în contractul colectiv la Casa Națională, nu sunt amendamente publicate în Monitorul Oficial.“

El adaugă că în continuare nu sunt medicamente, oamenii nu mai au bani pentru investigații, fondurile se epuizează rapid.

Planul național de cancer prevedea și realizarea unui registru național de cancer funcțional, dar și implementarea dosarului electronic al pacientului, un alt instrument care nu funcționează. În lipsa datelor, nu există o situație clară la nivel național în cazul bolilor oncologice, care afectează tot mai mulți oameni. După bolile cardiovasculare, cancerul este a doua cauză de mortalitate în România și la nivel mondial, fiind o afecțiune care necesită medicamente scumpe, investigații periodice și un întreg ecosistem creat în jurul pacientului. În plus, numărul de cazuri crește constant, în prezent fiind diagnosticați în jur de 100.000 de români în fiecare an. Nu știm însă ce se întâmplă cu acești pacienți, cum răspund la diversele tratamente și molecule noi decontate, ce eficiență au aceste terapii.

Iar lipsa datelor, care urma să fie rezolvată de dosarul electronic de sănătate, continuă. Acest dosar este un proiect demarat în 2012 și pus în funcțiune în 2014, după o investiție de 81 mil. lei, majoritatea bani europeni, ar trebui să ofere date despre pacienți, disponibile pentru orice medic.

De la banala informație privind grupa de sânge până la cele legate de alergii, la alte operații sau afecțiuni, dosarul electronic ar trebui să furnizeze rapid aceste date pentru un medic atunci când pacientul vine în spital. Pe baza acestor informații, dacă ele există, medicul poate stabili ce tratament să folosească sau poate chiar diagnostica un pacient fără să aștepte timp prețios în situațiile grave, până ajung rezultatele analizelor. După mai multe blocaje birocratice, în continuare acest instrument nu poate fi folosit. Medicii se bazează pe declarațiile și amintirile pacienților și aparținătorilor pentru a stabili ce intervenții sau medicamente a luat în trecut un bolnav. În cazurile grave, cum ar fi pacienții inconștienți, în comă, necooperanți, acest dosar electronic ar fi salvat minute bune.

De altfel, nici sistemul informatic unic integrat (SIUI), platforma prin care sunt eliberate rețetele sau trimiterile decontate de stat și de care dosarul electronic ar fi fost legat, nu funcționează așa cum ar trebui. Pacienții lasă cardurile de sănătate la medici, care introduc datele noaptea sau când prind fereastra de timp când SIUI este funcțional, în plină eră digitală.

În plus, peste toate proiectele care nu sunt implementate, din 2020 România nu a mai avut programe naționale de screening, vitale pentru a descoperi afecțiuni grave din timp.

Programele de screening trebuie să acopere întreaga populație eligibilă pe grupe de vârstă și pe tipuri de boli, altfel nu vor avea efect, susțin specialiștii.

Spre exemplu, doar 3,4% din femei (cu vârsta între 25 și 64 de ani) au beneficiat de screening în cadrul programului național de cancer de col uterin, potrivit ultimelor date de la Statistică, aferente anului 2020. Cancerul de col uterin este una dintre cele mai frecvente afecțiuni din sfera celor oncologice în rândul femeilor.

Lipsa programelor de prevenție și a accesului rapid și gratuit la medic îi fac pe români să amâne controalele anuale, unde pot descoperi afecțiuni grave din timp. Astfel, pacienții ajung direct în spitale, în stadii avansate de boală, când tratamentul este scump și posibilitatea de vindecare scade.