O revizuire neașteptată și destul de mare: Scăderea economică din primul trimestru de minus 1,7% față de T1/2025 a fost revizuită la minus 1,2%, ceea ce înseamnă că scăderea economică a fost mai puțin drastică decât la primul anunț. Comerțul, transporturile și industria au avut cele mai mari contribuții negative
Economia României a scăzut cu 1,2%, pe serie brută, în primul trimestru din 2026 față de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor provizorii (1) publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS), care revizuiesc în sus estimarea-semnal anunțată în…
Economia României a scăzut cu 1,2%, pe serie brută, în primul trimestru din 2026 față de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor provizorii (1) publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS), care revizuiesc în sus estimarea-semnal anunțată în luna mai, când instituția indica un declin de 1,7% an/an.
Pe seria ajustată sezonier, Produsul Intern Brut (PIB) a fost cu 1,1% mai mic decât în primul trimestru din 2025 și a stagnat față de trimestrul anterior.
Potrivit INS, economia României a generat un PIB de 403,9 miliarde de lei în primele trei luni ale anului, calculat în serie brută și la prețuri curente. Pe seria ajustată sezonier, PIB-ul a fost estimat la 497,8 miliarde de lei.
Analiza pe categorii de activități arată că industria, cu o pondere de 15,8% la formarea PIB, a redus creșterea economică cu 0,2 puncte procentuale, pe fondul unei scăderi a activității de 1,2%.
Totodată, sectorul comerțului, repararea autovehiculelor și motocicletelor; transportul și depozitarea; hotelurile și restaurantele, cu o pondere de 22,5% la formarea PIB, a avut o contribuție negativă de 0,8 puncte procentuale la evoluția PIB, în condițiile în care activitatea din acest sector s-a redus cu 3,1%.
Sectorul informațiilor și comunicațiilor, cu o pondere de 8,1% la formarea PIB, a avut o contribuție negativă de 0,3 puncte procentuale după un recul de 4,1%.
La acestea s-au adăugat activitățile profesionale, științifice și tehnice și serviciile suport, care au diminuat PIB-ul cu 0,3 puncte procentuale, pe fondul unei scăderi de 3,9%, precum și administrația publică, educația și sănătatea, cu o contribuție negativă de 0,2 puncte procentuale. Tranzacțiile imobiliare au redus, la rândul lor, creșterea economică cu 0,1 puncte procentuale.
La polul opus, construcțiile au fost principalul motor de creștere al economiei în primele trei luni ale anului. Sectorul a avansat cu 7,9% și a contribuit cu 0,4 puncte procentuale la evoluția PIB. O contribuție pozitivă importantă a venit și din activitățile culturale, recreative și alte servicii, care au crescut cu 11,6%, adăugând 0,3 puncte procentuale la creșterea economică.
Din perspectiva utilizării PIB, consumul populației a reprezentat principalul factor de slăbiciune al economiei. Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației s-a redus cu 1,8%, având o contribuție negativă de 1,2 puncte procentuale la evoluția PIB. De asemenea, consumul individual al administrației publice a avut o contribuție negativă de 0,1 puncte procentuale.
În schimb, investițiile au rămas pe creștere. Formarea brută de capital fix a avansat cu 4,7%, contribuind pozitiv cu 0,9 puncte procentuale la dinamica economiei.
