Reuters: Demisia lui Boris Johnson marchează începutul sfârșitului pentru Brexit

“Brexit-ul a contribuit la propulsarea lui Boris Johnson în cea mai înaltă funcție din Marea Britanie. Cei trei ani turbulenți în funcția de prim-ministru evidențiază costurile deciziei. Retragerea sa de la putere nu va feri Marea Britanie de ultimele daune economice și diplomatice cauzate de părăsirea Uniunii Europene. Dar ideea de Brexit ca forță de reordonare a societății britanice a expirat odată cu discursul demisionar al lui Johnson”, comentează Peter Thal Larsen, editorialist la agenția Reuters.

Unii dintre foștii discipoli ai premierului britanic au semnalat deja modificarea atmosferei politice. În mesajul prin care își anunța demisia, ministrul de Finanțe, Rishi Sunak, a afirmat că “oamenii trebuie să înțeleagă că, dacă ceva este prea bun pentru a fi adevărat, atunci nu este adevărat”.

“Este o declarație cu impact puternic din partea unui politician care a petrecut ultimii șase ani identificând oportunitățile divorțului Marii Britanii de cel mai mare partener comercial și, în același timp, minimizând costurile deciziei”, remarcă editorialistul Peter Thal Larsen.

“Într-adevăr, mișcarea Brexit s-a bazat pe ideea de a le transmite oamenilor lucruri care, chiar și în acel moment, erau prea bune pentru a fi adevărate. Campania referendumului din 2016 a utilizat sloganuri simpliste despre lichidități pentru Serviciul Național de Sănătate (NHS), în timp ce preocupările au fost respinse ca fiind «modalități de proiectare a temerilor». După vot, susținătorii au insistat pentru cea mai dură separare posibilă, atacându-i pe cei suspectați că voiau să le blocheze agenda: nu doar pe politicienii rivali, ci și pe funcționarii publici, pe diplomați, judecători, directori de companii, personalități din domeniul financiar, academicieni și jurnaliști. Iar, pe măsură ce costurile divorțului Brexit au devenit mai greu de ignorat, susținătorii deciziei au blamat alți factori, precum pandemia de Covid-19 și invazia Rusiei în Ucraina”, subliniază editorialistul agenției Reuters.

“Ca să fie clar: Brexit nu este motivul pentru care a fost forțat Johnson să demisioneze la doar doi ani și jumătate de la victoria electorală răsunătoare. Vina îi aparține direct fostului primar al Londrei și abordării sale haotice de a guverna. A permis petreceri în birouri guvernamentale prin încălcarea regulilor anti-Covid decise de propriul Guvern și a promovat un aliat despre care știa că era vizat de acuzații privind agresiuni sexuale. Scandalurile au erodat ceea ce era cândva cea mai mare capabilitate politică: popularitatea sa în rândul alegătorilor”, subliniază editorialistul, notând însă că și Brexit-ul “a alimentat sentimentul de nemulțumire”.

“Tensiunile comerciale au adus o inflație mai mare în Marea Britanie și o scădere a ritmului de creștere economică în raport cu alte țări dezvoltate”, observă Peter Thal Larsen, amintind că datele oficiale confirmă reducerea exporturilor și importurilor cu 15% pe termen lung.

“Acum, cei care speră să îl înlocuiească pe Boris Johnson vor depune eforturi pentru a se distanța de moștenirea sa. Scrisoarea prin care Sunak și-a anunțat demisia oferă indicii referitoare la valorile pe care el și rivalii le vor adopta: seriozitate, competență, onestitate. Deși unii politicieni care chiar au crezut în această decizie ar putea face campanie pentru a continua viziunea lui Johnson, va fi greu să vedem mulți potențiali prim-miniștri lăudându-se că au contribuit la «producerea Brexit»”, explică editorialistul, subliniind că viitorul lider va trebui să rezolve disputele comerciale cu UE privind statutul comercial al provinciei britanice Irlanda de Nord și să decidă dacă va fi continuată sau nu îndepărtarea de reglementările europene.

“Nu sugerez că viitorul Guvern va încerca să inverseze procesul Breixt. Chiar și opoziția laburistă a exclus ideea revenirii Marii Britanii în Uniunea Europeană. Marea Britanie va trebui să facă față consecințelor economice ale ieșirii din UE (…)”, concluzionează editorialistul.