Cum a reușit Vladimir Putin să-și asigure cea mai lungă domnie peste Rusia de la moartea lui Stalin și până în prezent. Candidații de formă, eliminarea opoziției politice și alegerile trucate sunt doar o parte din „instrumentele” liderului de la Kremlin

Vladimir Putin este pe cale să câștige cel de-al cincilea mandat de președinte în alegerile începute pe 15 martie. Noul mandat îi asigură lui Putin puterea până în 2030. În cursa pentru președinție, liderul de la Kremlin nu s-a confruntat niciodată cu o concurență reală, asta și pentru că alegerile sunt dirijate de Moscova astfel încât Putin să câștige oricum, dar și astfel încât alegerile să mimeze un parcurs democratic și liber, scrie Bloomberg.

Modul în care Putin a rămas la putere atâta timp ține tot de un artificiu rusesc. Deși a insistat în repetate rânduri că nu va modifica constiuția pentru a-și asigura tronul, promisiunile au ținut până în 2020. După revizuirea legii, el și-a asigurat practic încă două mandate, până în 2036. În 2008, când mandatul său se terminase, Putin a demisionat și l-a lăsat la cârmă pe Dmitri Medvedev, pentru a respecta limitele mandatului. Puterea însă se afla tot în mâna lui Putin, Medvedev fiind mai degrabă doar un locțiitor. Ținând cont de modificarea constituției din 2020, liderul de la Kremlin nu mai are nevoie de astfel de manevre politice.

Când vine vorba de opțiunile politice ale rușilor, ele sunt cel mult o glumă proastă. Pe buletinul de vot apar trei alți candidați, însă toți aceștia sunt controlați de Kremlin, fiind reprezentanți ai partidelor loiale lui Putin în Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului. Unul dintre ei, Leonid Slutsky, conduce Partidul Liberal Democrat al Rusiei, ultranaționalist, și este mai puțin popular decât răposatul său predecesor Vladimir Jirinovski, care a obținut mai puțin de 6% din voturi la alegerile din 2018. Comuniștii sunt reprezentați de Nikolai Kharitonov, un fost director de fermă din epoca sovietică, în vârstă de 75 de ani, care a candidat împotriva lui Putin în 2004 și a obținut 14% din voturi. Vladislav Davankov reprezintă Noul Popor, un partid creat în 2020. Sondajele nu le dau mai mult de 5% din voturi.

Cei mai infocați suporteri ai lui Putin cer pur și simplu puterea pe viață pentru Vladimir Putin, fără bătaia de cap a alegerilor. Constituția însă le stă în cale, pentru că cere organizarea votului. Totuși, pentru Kremlin asta nu e o problemă, mai ales pentru că organizarea – chiar și de fațadă – a unor alegeri libere asigură într-o anumită măsură legitimitate președintelui, un punct forte în relațiile cu liderii străini. Pentru a asigura victoria totală a lui Putin, Kremlinul se asigură că nu apare niciun concurent autentic prin reprimarea dură a opoziției independente și prin controlul presei interne.

În istoria alegerilor din Rusia au existat și câteva nume care i s-au opus direct actualului și viitorului lider rus. Unul dintre acestea a fost Boris Nadejdin, de la Partidul Inițiativa Civică. Acesta a declarat că a candidat pentru a pune capăt războiului Rusiei din Ucraina, numind invazia lui Putin o „greșeală fatală”.

Candidații din partidele independente trebuie să strângă cel puțin 100.000 de semnături pentru a putea participa în cursa pentru Rusia, ceea ce partidul lui Nadejdin a și făcut, dar Comisia Electorală Centrală i-a respins candidatura. Organismul electoral a susținut că foarte multe dintre aceste semnături ar putea fi false.

Pe plan intern, pentru alegerile din 2024, orice rezultat sub 77% (pragul cu care Putin a câștigat Rusia în 2018) ar putea fi văzut ca o înfrângere electorală, pentru că deși ar păstra puterea, un rezultat mai slab ar indica clar o scădere a popularității liderului de la Kremlin și o eventuală slăbire a susținerii populare. Moartea lui Alexey Navalny, cel mai proeminent lider al opoziției din Rusia, într-o închisoare din Arctica în ajunul campaniei electorale, a provocat noi tensiuni cu Occidentul. Totuși, este puțin probabil ca tragedia să afecteze rezultatul alegerilor, după ani de zile de represiune dură din partea Kremlinului împotriva mișcării de opoziție din Rusia

Pe plan extern, Putin va continua să se confrunte cu provocări politice și militare profunde în noul său mandat, luptele fiind în mare parte în impas pe linia frontului din Ucraina, iar relațiile cu SUA și aliații săi fiind la un nivel extrem de scăzut. Probabil că va continua să încerce să semene dezbinare în Uniunea Europeană pentru a slăbi sprijinul pentru Ucraina, în timp ce se va îndrepta și mai mult către China și sudul global pentru a stimula economia Rusiei. De asemenea, Putin va urmări îndeaproape campania cursa pentru SUA, pe fondul opoziției tot mai mari a republicanilor față de ajutorul militar pentru Ucraina și a amenințării candidatului republican Donald Trump de a renunța la protecția aliaților din NATO care nu își respectă angajamentele de cheltuieli pentru apărare.