Cum reușește Coreea de Sud, o țară dependentă de importurile de petrol din Orientul Mijlociu, aflată în criză energetică și în pragul unei crize financiare, să aibă prețuri la benzină și motorină mult mai mici decât în Europa

Coreea de Sud, o econo­mie avansată și puter­nic in­dus­trializată, cu venituri mari, este dependentă în totali­tate de impor­tu­rile de petrol. Circa 70% din aces­tea sunt din țări din Orientul Mijlociu. Tot petrolul folo­sit de această țară, iar Coreea de Sud este unul din cei mai mari consumatori de țiței din lume, trebuie să treacă prin strâmtoarea Ormuz pentru a ajunge la ea.

Națiunea asiatică este în prima linie a crizei energetice provocate de războiul din Iran. Și totuși, prețul mediu al benzinei era ieri de doar 1,24 de dolari pe litru, mult, după standardele locale. Spre comparație, în SUA, patria petro­lu­lui, a gazelor și a mașinilor mari consuma­toa­re de carburanți, benzina costa aproape 1 dolar litrul. În Germania, cea mai mare economie europeană, prețurile depășesc 2 euro.

Pentru ca în plină criză să poată ține pre­țurile carburanților jos, guvernul sud-coreean s-a pregătit din timp. Coreea de Sud este, totuși, o țară în stare de război, cu Coreea de Nord, și trebuie să fie pregătită de orice. Apoi, de când a izbucnit războiul din Iran, au fost mai multe etape de plafonări de preț și reduceri ale taxe­lor aplicate benzinei și motorinei. Guvernul s-a folosit de un mecanism testat în criza de energie de după pandemia de COVID-19, dar și în alte situații în care energia s-a scumpit. Taxele pe carburanți sunt reduse din noiembrie 2021. În plus, acum consumul de energie este raționalizat.

Deși importatoare de petrol, Coreea de Sud și-a constituit unele dintre cele mai mari rezerve de petrol din lume. Stocurile statului și ale companiilor private pot acoperi, în mod nor­mal, consumul pe 200-208 zile. Este vorba de 100 de milioane de barili de țiței. La înce­putul crizei din Orientul Mijlociu, guvernul a dispus eliberarea unei cantități record din aceste rezerve, peste 22 de milioane de barili, pentru a echilibra piața.

Războiul din Iran a izbucnit pe 28 februa­rie, iar pe 9 martie, când cotațiile petrolului ex­plodau, președintele sud-coreean anunța deja planuri de plafonare a prețurilor carburanților. A fost prima astfel de măsură luată în ultimii 30 de ani și a fost impusă de ceea ce președintele Lee Jae Myung a numit majorări de prețuri ex­cesive la carburanți. Cu câteva zile mai înainte, oficialul ceruse autoritățile să extindă un pro­gram de 100.000 de miliarde de woni (66,4 mili­arde de dolari) de stabilizare a piețelor de capital. Ieri, reducerea taxelor aplicate benzinei (inclusiv TVA) a fost extinsă de la 7% la 15%, iar cele privind motorina de la 10% la 25%. Potrivit legii, aceste taxe pot fi tăiate cu până la 37%, iar guvernul a spus că dacă va fi nevoie va folosi spațiul de manevră care i-a mai rămas.

A fost extinsă și durata aplicării reducerilor până la sfârșitul lunii mai. Pentru transportato­rii de mărfuri și călători, subvențiile pentru mo­torină vor fi majorate de la 50% la 70% pentru ce trece de un anumit preț. De asemenea, autobuzele și camioanele nu vor mai fi obligate la plata taxei de autostradă timp de 1 lună.

Guvernul s-a angajat să utilizeze orice instrument are la dispoziție pentru a proteja cetățeanul de rând de scumpirea energiei. Pentru companii, are un buget special. Pe lângă măsurile fiscale, a fost crescută rata de operare a centralelor nucleare și au fost restrase res­tricțiile pentru termocentralele pe cărbune. Coreea de Sud este a patra economie ca mări­me din Asia. Este considerată o democrație fragilă, predispusă la polarizare politică severă și scandaluri politice.

Wonul, moneda națională, s-a depreciat semnificativ față de dolar anul acesta, făcând importurile mai scumpe și punând presiuni pe costurile de finanțare. Țara se confruntă și cu ieșiri de capital. Situația s-a înrăutățit de când SUA și Israelul au atacat Iranul. În acest context, autoritățile sud-coreene au pus la punct un plan de urgență pentru a răscumpăra titluri de trezorerie de 3,3 miliarde de dolari, scopul fiind stabilizarea piețelor financiare. Toate acestea sunt incluse într-un buget suplimentar de război de aproape 17 miliarde de dolari, guvernul pregătindu-se pentru cel mai pesimist scenariu posibil. Bugetul este finanțat de surplusul de venituri din taxele colectate anul trecut. De observat este că în 2025 țara a avut un deficit bugetar de 4,2% din PIB.

În plus față de măsurile fiscale, guvernul a implementat și măsuri de economisire a energiei în sectorul public, cum ar fi un sistem de folosire prin rotație (de 5 zile), bazat pe numerele de înmatriculare, a mașinilor de pasageri consumatoare de carburanți. Președintele Myung a cerut ca această campanie de economisire să fie extinsă la nivelul întregii țări, ca la ea să participe toată lumea, simpli cetățeni sau companii. Printre măsurile recomandate se numără dușuri mai scurte, încărcarea telefoanelor, aparatelor electrice și mașinilor electrice în timpul zilei, folosirea bicicletei în loc de mașină, folosirea mai des a transportului în comun în loc de mașina personală, deplasări în perioadele în care traficul este mai relaxat.

Ce se întâmplă acum în Coreea de Sud este în contrast puternic cu ce se întâmpla în 2025. Atunci, exporturile de benzină și motorină au atins un nivel record. Mai mult de jumătate din petrolul importat a fost exportat sub forme rafinate.