RETROSPECTIVĂ | Mizele României în plan extern. Rolul țării după BREXIT și relațiile tensionate cu ambasadele

Pregătirile pentru președinția Consiliului UE

România va prelua pentru prima dată, începând cu 1 ianuarie 2019, pentru șase luni, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, acest lucru venind după 12 ani de la aderarea la UE. Țara noastră face parte din trio-ul de președinții care mai include Finlanda și Croația, președinția rotativă prezidând la Bruxelles reuniunile Consiliului Uniunii Europene (cu excepția Consiliului Afaceri Externe), reuniunile COREPER (întâlnirile reprezentanților permanenți ai țărilor membre la Bruxelles) și aproximativ 200 de grupuri de lucru.

La cea de-a cincea întrunire a Consiliului Interministerial pentru Pregătirea și Exercitarea Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, reunit la Palatul Victoria, în 18 decembrie, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a declarat că întregul Guvern va continua să lucreze intens și pe parcursul anului 2018, când se va intra în linie dreaptă cu pregătirile și vor fi implicate în proces toate resursele disponibile în sistemul public, academic și asociativ. Negrescu a menționat încheierea primului program de formare a funcționarilor din administrația publică centrală în vederea exercitării președinției.

O altă decizie a fost legată de faptul că în momentul intrării în vigoare a cadrului legislativ privind internship-ul, Ministerul Afacerilor Externe, prin Unitatea pentru Pregătirea Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, să lanseze un program de internship destinat să sprijine procesul de pregătire și exercitare a mandatului României. De asemenea, a fost aprobată o primă versiune a calendarului reuniunilor informale găzduite de România pe durata mandatului la Președinția Consiliului Uniunii Europene. Întâlnirile tehnice la nivel de șefi de agenții, director și expert, vor fi organizate la București și în alte localități, cu obiectivul organizării evenimentelor din calendarul oficial în toată țara.

„Păstrarea unității proiectului european și a integrității politicilor europene, în beneficiul cetățenilor europeni, reprezintă obiectivul strategic în jurul căruia va gravita întregul proces de pregătire și derulare a Președinției României la Consiliul UE”, potrivit site-ului MAE.

De asemenea, la sfârșitul lunii august, vicepremierul Marcel Ciolacu și ministrul bulgar pentru pregătirea președinției Bulgare a Consiliului Uniunii Europene, Lilyana Pavlova, au convenit ca cele două state să colaboreze în pregătirea mandatelor lor de președinte al Consiliului UE, în 2018 pentru Bulgaria și 2019 pentru România.

Summitul Consiliului European de la Sibiu și relațiile tensionate din cauza legilor Justiției

Un alt succes bifat de România este găzduirea Summitului Consiliului European din 2019, care va avea loc la Sibiu. Președintele Klaus Iohannis declara, pe 19 octombrie, că a stabilit cu președintele Consiliului UE, Donald Tusk, că Summitul Consiliului European de la Sibiu va avea loc pe 9 mai 2019, de Ziua Europei, precizând că România se va implica pentru a avea rezultate foarte bune la cârma Consiliului.

În luna mai a anului 2017, Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a reiterat dorința ca, până în momentul în care România va prelua președinția Consiliului UE, MCV (Mecanismul de Cooperare și Verificare – n.r) să fie ridicat, iar România să fie admisă în spațiul Schengen.

Rămâne de văzut în ce măsură vor fi îndeplinite aceste obiective, având în vedere că modificările la legile Justiției au atras nenumărate critici atât din spațiul european, cât și de peste Ocean.

Departamentul de Stat american a dat publicității, în 27 noiembrie, o declarație în care își exprima îngrijorarea față de preconizatele modificări ale legilor justiției. „Statele Unite observă cu preocupare că Parlamentul României analizează proiecte de lege care ar putea submina acțiunile de combatere a corupției și ar putea slăbi independența justiției în România. Aceste legi, propuse inițial de Ministerul Justiției, amenință progresele înregistrate de România în ultimii ani pentru construirea unor instituții judiciare puternice, protejate de interferențe politice. Îndemnăm Parlamentul României să respingă propunerile care slăbesc statul de drept și afectează combaterea corupției”, preciza Departamentul de Stat al SUA, într-un comunicat postat pe site-ul acestuia.

Președinții celor două Camere, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu au avut o poziție comună față de comunicatul Departamentului de Stat al SUA, transmițând, în 28 noiembrie, că dezbaterile, deciziile și voturile din Parlament se desfășoară în numele suveranității poporului și nu pot face obiectul niciunei forme de presiune.

A urmat, în 21 decembrie, comunicatul comun al ambasadelor Belgiei, Danemarcei, Finlandei, Franței, Germaniei, Olandei și Suediei care au solicitat ca factorii implicați în proiectul de reformă a justiției să evite orice acțiune care ar putea duce la slăbirea independenței sistemului judiciar și să ceară avizul Comisiei de la Veneția. O reacție care a stârnit multe critici în țară, ambasadorii fiind acuzați că se implică prea mult în treburile interne și se antepronunță asupra unor legi care se aflau încă în dezbatere.

Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului, a declarat, într-un interviu pentru Gândul și MEDIAFAX, că este îndoielnică sursa de informare la care apelează reprezentanții altor state.

“Trăim o epocă ce poate să fie etichetată simplu de tot: perioada sau epoca fake news, a știrilor false. Aceste informații, cu ajutorul rețelelor de socializare, capătă o viteză de difuzare extraordinară care nu exista în trecut. (…) Constat cu regret că există o informare extrem, și subliniez extrem, de superficială a celor care au luat poziție din străinătate, bazându-se probabil pe ceea ce au citit pe Facebook. Dacă Facebook-ul este sursa informațiilor lor, suntem într-o situație aș spune deplorabilă din punctul meu de vedere”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu.

Finalul de an nu a calmat situația. Președintele Comisiei pentru legile Justiției, deputatul PSD Florin Iordache, a transmis ambasadelor, în 28 decembrie, traducerea celor trei legi adoptate, care vizează organizarea CSM, cea judiciară și statutul magistraților. Primul răspuns a venit din partea ambasadei Franței care a anunțat că are propriul aparat care se ocupă de traduceri.

România, prinsă între decizia de a-și muta sau nu ambasada din Israel la Ierusalim

Un eveniment internațional recent care a implică România este decizia președintelui SUA de a recunoaște orașul Iersualim drept capital a Israelului. Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat în 21 decembrie, cu o largă majoritate, un proiect de rezoluție care condamnă decizia președintelui SUA. Dintre cele 193 de state membre, 128 au votat în favoarea proiectului de rezoluție care condamnă decizia lui Donald Trump privind Ierusalimul, iar nouă țări, inclusiv Statele Unite și Israelul, au votat împotrivă. Treizeci și cinci de țări s-au abținut de la vot, printre care și România.
Ministerul Afacerilor Externe a transmis ulterior că este necesară prudența și relansarea dialogului în cadrul procesului de pace. „MAE consideră mai degrabă necesară, în această etapă, relansarea dialogului direct în vederea deblocării procesului de pace. În consecință, România a exprimat vot de „abținere” în cadrul AG ONU”, preciza MAE.

Mai vocal pe acest subiect a fost președintele PSD, Liviu Dragnea, care a declarat că România ar trebui să se gândească serios să mute ambasada din Israel la Ierusalim.

“Eu vă spun care este punctul meu de vedere. Eu cred că România ar trebui să se gândească serios să mute ambasada României din Israel în Ierusalim. Ar trebui să ne gândim foarte serios . Sunt și chestiuni practice. Toate instituțiile centrale ale Israelului sunt în Ierusalim și ambasadorii și personalul Ambasadei fac naveta de la Tel Aviv la Ierusalim”, a declarat, în urmă cu o săptămână, Liviu Dragnea.

O afirmație ce a atras însă criticile Autorității Palestiniene care a anunțat că este vorba de încălcarea rezoluțiilor ONU, iar reprezentantul României a fost convocat pentru explicații.

În 27 decembrie, liderul PSD a revenit cu alte precizări. „Eu am fost întrebat, mi-am spus punctul de vedere, am continuat discuțiile în coaliție, le-am spus și președintelui Tăriceanu, și premierului, și ministrului de Externe Meleșcanu despre acest lucru și despre convingerea mea. Și nu am spus să se mute ambasada mâine, dar MAE trebuie să ia în serios lucrul ăsta și are toată capacitatea instituțională și nu numai să facă o analiză serioasă. Dacă va avea argumente serioase că nu trebuie mutată ambasada de acolo, ne predăm. Dar doar așa, neavând niciun argument și nespunând nici una nici alta…”, a spus Dragnea.

Eșecul relocării Agenției Europene a Medicamentului

Un insucces pentru România a fost pierderea relocării Agenției Medicamentului în București, neasumat de nimeni. 19 orașe europene, inclusiv Bucureștiul, au candidat pentru a găzdui sediul Agenției Europene a Medicamentului (AEM), instituție care trebuie mutată din Marea Britanie în contextul ieșirii acestei țări din UE. Bucureștiul a fost exclus după primul vot, Amsterdam fiind desemnat, în 20 noiembrie, de Consiliul Uniunii Europene pentru a găzdui sediul Agenției Europene a Medicamentului.

Dosarul candidaturii României la această competiție a fost coordonat de Ministerul Sănătății și de Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, din care au mai făcut parte Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Finanțelor Publice, ministrul delegat pentru Afaceri Europene și Ministerul Afacerilor Externe și a fost depus în 31 iulie.

Locația propusă de România se afla în zona de nord a Bucureștiului, în spatele stației de metrou Pipera. Mai mulți europarlamentari români au anunțat că vor contesta procedura, deoarece s-au făcut greșeli de evaluare tehnică ce au defavorizat România, însă procedura nu a putut fi contestată. În spațiul public, mai multe persoane au învinovățit-o pe Gabriela Firea de eșecul României în cursa pentru relocarea Agenției Europene a Medicamentului. Firea s-a apărat, spunând că dosarul a fost făcut de ministerul Sănătății, primăria oferind doar date și informații care i-au fost cerute.

Brexit și ce se întâmplă cu românii care lucrează în Marea Britanie

Un alt subiect important în ceea ce privește politica externă a României este ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, care va avea loc tot în 2019. La reuniunea Consiliului European în format UE 27 care a avut loc în 15 decembrie, liderii europeni au evaluat stadiul progreselor înregistrate în cadrul negocierilor privind Brexit-ul în cele trei domenii specifice (drepturile cetățenilor, frontiera cu Irlanda și decontul financiar), apreciind că s-au înregistrat progrese suficiente și au decis trecerea la cea de-a doua fază a negocierilor cu Marea Britanie, respectiv cea privind viitoarele relații dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie.

„Din perspectiva României, rezultatele obținute până în prezent reflectă integral obiectivele urmărite în negocieri. Astfel, în ceea ce îi privește pe cetățenii români aflați pe teritoriul Marii Britanii și pe membrii lor de familie, aceștia vor beneficia de toate drepturile deja dobândite și acoperite de legislația europeană și după momentul retragerii Marii Britanii din UE. Astfel, va fi menținut transferul tuturor prestațiilor de securitate socială, inclusiv cele familiale și alocațiile pentru copii, și vor fi recunoscute calificările profesionale obținute sau în curs de obținere înainte de momentul retragerii. Au mai fost agreate, totodată, și principiile referitoare la reîntregirea familiilor, iar viitorii membri de familie, respectiv copiii cetățenilor acoperiți de acordul de retragere, vor beneficia de aceleași drepturi”, transmitea Administrația Prezidențială într-un comunicat, precizând că România se așteaptă ca aranjamentele convenite în cadrul primei etape de negociere să fie implementate rapid și integral.

În marja Consiliului European, președintele României a participat la Summitul Euro+, la care au luat parte și statele membre non-euro, unde discuțiile s-au concentrat pe modalitățile de consolidare a Uniunii Economice și Monetare. Klaus Iohannis a reiterat angajamentul României de a adera la zona euro cât mai curând posibil.

Iohannis, conferință comună cu Donald Trump la Casa Albă

În 29 mai, președintele Klaus Iohannis a participat la reuniunea NATO de la Bruxelles, unde a avut scurte întâlniri cu omologii săi din SUA și Franța, Donald Trump și Emmanuel Macron.
„Din punct de vedere politic, reuniunea de azi a fost prima întâlnire la nivel înalt al alianței la care au participat noul președinte al Statelor unite ale Americii și noul președinte al Franței. Le-am adresat un bun venit călduros la NATO și i-am asigurat de tot sprijinul meu și al României, care are parteneriate strategice solide cu ambele țări”, a spus Iohannis.

Șeful statului a precizat că la acest summit, România și-a atins obiectivele.

„Sunt convins că această Reuniune a contribuit la asigurarea unei apărări solide a României și la un rol vizibil al țării noastre în asigurarea securității regiunii noastre și a spațiului euro-atlantic.Din punctul nostru de vedere, a fost o reuniune reușită. (…) În concluzie, pot să spun că la această Reuniune, și la această Reuniune, România și-a atins obiectivele”, a conchis președintele.

Cea mai importantă vizită externă a lui Klaus Iohannis a fost însă cea din 9 iunie, la Casa Albă, fiind prima pe care un președinte est-european o are în timpul mandatului lui Donald Trump.
La conferința de presă comună, Trump a declarant tot pentru prima dată că SUA vor respecta articolul 5 din tratatul NATO și vor proteja țările membre ale alianței dacă acest lucru se va dovedi necesar. „Cu siguranță suntem acolo să protejăm și acesta este unul dintre motivele pentru care vreau ca oamenii să se asigure că avem resursele și forța necesare, plătind banii care sunt necesari pentru a avea acele resurse. Dar da, suntem angajați în a aplica articolul 5”, a spus Donald Trump.

Președintele Statelor Unite a transmis și că România este un partener de încredere în lupta împotriva terorismului și a salutat alocarea a 2% din PIB pentru Apărare.

„Este o onoare să primim un prieten atât de bun al Americii la Casa Albă. Așa cum știți, poporul român și cel american au multe în comun: dragostea pentru libertate, culturi cu care ne mândrim, tradiții consistente. Astăzi celebrăm parteneriatul nostru strategic, care a început în urmă cu mai multe de 20 de ani. Acest parteneriat acoperă mai multe planuri, între care cel economic, militar și cultural. Astăzi facem aceste legături chiar mai puternice. Domnule președinte, vizita dumneavoastră vine într-un moment important nu doar pentru acest parteneriat, dar pentru toate națiunile responsabile din întreaga lume”, a mai afirmat Trump.

„Știm că suntem poziționați în flancul estic al NATO, și noi ne bazăm pe voi, pe Statele Unite. Nu putem să ne apără singuri, ne bazăm pe voi. România este membră a UE și este în interesul vostru să aveți o Uniune Europeană puternică ca partener”, a declarat Klaus Iohannis, în timpul conferinței comune.

Relația cu Republica Moldova, în zodia incertitudinii

În ceea ce privește relația cu României cu vecinii săi, aceasta este guvernată atât de precauție – în privința Republicii Moldova, cât și de optimism – față de Serbia.

Klaus Iohannis declara în noiembrie, în contextul participării sale la Summitul Parteneriatului Estic, că ideea integrării europene a Republicii Moldova prin intermediul unirii cu România nu este o cale fezabilă în acest moment.

„Nu cred că putem să abordăm chestiunea (integrarea europeană – n.r.) printr-o cale indirectă. Moldova este clar angajată pe calea europeană și deocamdată are Acordul de Asociere și toată legislația secundară care decurge acolo întretimp este perfectată, dar trebuie toate acestea implementate și parcursul Moldovei trebuie consolidat, după care Moldova trebuie ea să se hotărască dacă vrea să înceapă un parcurs care duce spre UE sau nu. O scurtătură via Unirea cu România cred că nu este o cale foarte fezabilă în acest moment”, susținea șeful statului.

La începutul lunii octombrie, premierul Mihai Tudose afirma, după întâlnirea cu președintele Serbiei și premierii Greciei și Bulgariei, că sprijină intrarea Serbiei în Uniunea Europeană.

„Suntem patru țări care formăm Balcanii de Est care pot să fie, deopotrivă, o poartă de intrare în Uniunea Europeană, una de ieșire din UE sau un zid de apărare al Uniunii Europene. Avem același interes strategic și economic ca Serbia să devină țară a Uniunii, avem același interes ca țările noastre să aibă independență energetică”, a afirmat Mihai Tudose.