Retrospectiva anului economic 2012, FINANȚE-BĂNCI - Se putea și mai rău

Noul sistem de raportare contabilă a ameliorat însă situația activului bilanțier net, care după primele șase luni crescuse cu 3,1% față de finele lui 2011, la 371 mld. lei. În același timp, la jumătatea anului, 18 bănci erau pe profit, 23 pe pierdere, creditele clasificate ca pierdere crescuseră la 16,76% din total față de 14,33% la sfârșitul anului precedent, iar situația restanțelor din toamna lui 2012 arăta că lucrurile s-au înrăutățit în continuare.

Dincolo de cifre, anul ce se încheie a fost mult mai blând decât se așteptau toți observatorii care preziceau restructurări drastice și schimbări semnificative în peisajul bancar. Este adevărat, opt bănci și-au înlocuit fie doar directorul executiv, fie și echipele de conducere (BCR, BRD, ING, Bancpost, Volksbank, RBS, Garanti Bank, Italo-Romena), în unele cazuri fiind vorba de executivi care îi înlocuiesc pe precedenții după doar unu-doi ani de mandat, ceea ce ilustrează tensiunile dintr-un sistem ce trebuie să facă față simultan problemelor din economia românească și cerințelor acționarilor, mai ales acolo unde acționarii provin din țări grevate de criza datoriilor. Temuta dezintermediere brutală n-a avut însă loc, atâta vreme cât băncile occidentale și-au redus expunerea în România cu 7% după primele șase luni, la 19 mld. euro. Nici eforturile de consolidare din Europa n-au afectat semnificativ configurația sistemului: după ce fuziunea grupurilor elene EFG cu Alpha, care ar fi atras la noi fuziunea între Bancpost și Alpha Bank, a eșuat, singurele mișcări din piață au fost vânzarea din aprilie către fondul american PineBridge a MKB Romexterra, parte a grupului ungar MKB, preluarea Emporiki România sub umbrela acționarului Crédit Agricole, în iunie, și preluarea activelor ATEBank de către Piraeus. Prima fuziune bancară din România a fost anunțată abia în octombrie, când grupul Intesa Sanpaolo a finalizat fuziunea subsidiarelor bancare din România, respectiv Intesa Sanpaolo Bank și CR Firenze. Schimbări de strategie și poziționare însă au avut loc, fie ca efect al deciziilor de restructurare ale grupurilor-mamă (RBS și Citibank au decis să-și restructureze operațiunile de retail, concentrându-se pe segmentul corporate), fie ca efect al mediului economic din România (BCR și ING au renunțat la creditul în valută pentru populație, iar exemplul lor ar putea fi urmat și de alte bănci, în condițiile în care va fi creat un nou cadru instituțional pentru promovarea finanțărilor în lei, perspectivă anunțată în noiembrie de BNR).

PENTRU PIAȚA DE ASIGURĂRI, 2012 a fost un an de stabilizare, după trei ani de scădere: după primele nouă luni, afacerile celor mai mari zece companii din industria asigurărilor au stagnat la 5 mld. lei (circa 1,13 mld. euro), având în vedere că jumătate din jucătorii de top au reușit să-și crească vânzările față de perioada corespunzătoare a anului trecut. Cele cinci companii cu afaceri în creștere (Euroins, Uniqa, Groupama, Allianz-Țiriac, BCR Viață) au raportat prime cu o valoare cumulată de 2,2 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere cu 16% față de subscrierile din aceeași perioadă a anului 2011. Celelalte cinci companii au avut afaceri în scădere cu 11%, până la 2,8 miliarde de lei. La nivelul supravegherii pieței, decizia anului a fost și cea dintâi anunțată de guvern după alegerile din 9 decembrie: desființarea autorităților de supraveghere din domeniul financiar, cu excepția celor care țin de BNR, astfel încât atribuțiile și tot personalul CNVM, CSA și CSSPP vor fi preluate până cel târziu în luna martie a anului viitor de către o nouă instituție – Autoritatea de Supraveghere Financiară.