Retrospectivă: 2018 în lumea largă

Privind în urmă, se încheie 12 luni marcate de terorism, de amenințări, de instabilitate politică și de un război – cel din Siria – care pare să nu se mai termine. Mai trebuie contorizat, desigur, și Brexitul; chiar dacă instituțiile europene și autoritățile britanice par să fi ajuns recent la un acord de principiu, ieșirea Marii Britanii din construcția europeană e un proces aflat încă la început. România va fi afectată în mod direct, pentru că “divorțul” propriu-zis va avea loc în martie 2019, la câteva luni de la preluarea președinției Consiliului European de către țara noastră.

Cel mai dezbătut subiect în paginile publicațiilor internaționale trebuie să fi fost, totuși, primul an de mandat al lui Donald Trump. Marcat de scandaluri ce implică Rusia, Wikileaks sau schimburi de replici cu liderul nord-coreen Kim Jong-Un, conducerea asigurată de miliardarul Trump poate fi cel mai bine ilustrată de mesajele trimise de el pe Twitter.

Președinte pe social media

Principala voce a democraților – primii contestatari ai lui Trump – a fost, așa cum era de așteptat, Hillary Clinton; într-un interviu difuzat de revista Mother Jones, Hillary Clinton a contestat legitimitatea scrutinului prezidențial desfășurat în SUA în anul 2016 și a cerut constituirea unei comisii independente pentru evaluarea impactului pe care l-au avut ingerințele Rusiei, numindu-l pe președintele Donald Trump “naiv” și “marionetă” a Moscovei. “Nu pot înțelege cum a reușit să scape de atâtea ori după seria de atacuri, insulte și comportamente care i-au permis să câștige scrutinul prezidențial”, a spus Hillary Clinton. Fostul secretar de Stat a afirmat că Donald Trump “a făcut de rușine Președinția” SUA. “Nu mă gândeam că va fi atât de rău cum este acum”, a subliniat ea, contestând politicile liderului de la Casa Albă.

“Escroaca Hillary Clinton este cea mai mare ratată din toate timpurile. Pur și simplu nu se poate opri, ceea ce este un lucru bun pentru Partidul Republican. Hillary, mai bine ai continua cu viața ta și mai încearcă peste trei ani!”, a declarat Donald Trump sâmbătă prin Twitter. Nu este prima dată când liderul de la Casa Albă evocă ironic ideea unei noi candidaturi a lui Hillary Clinton. În octombrie, Donald Trump exprima speranța că Hillary Clinton va candida și în anul 2020, pentru a o învinge din nou: “Am fost întrebat de curând dacă escroaca Hillary Clinton intenționează să candideze în 2020. Răspunsul meu a fost: «Sper că da»”.

Deși a negat în permanență acuzațiile aduse, Trump a fost totuși nevoit să ia o serie de măsuri pentru a liniști opinia publică. Dintre acestea, a ieșit în evidență cel din luna mai, când președintele Statelor Unite l-a demis pe James Comey, directorul FBI, deoarece ar fi gestionat în mod inadecvat investigația în cazul serverului de e-mail privat utilizat de Hillary Clinton; demiterea a intervenit în contextul anchetei privind ingerințele Rusiei în campania electorală.

Adio, deci, pe curând!

Revenind la Brexit, cel mai important moment al anului a fost cel în care Theresa May a trimis oficialilor europeni scrisoarea prin care anunța ieșirea Marii Britanii din uniune. Pentru mulți britanici și nu numai, Brexit a devenit ceva extrem de real în acel moment; mulți sperau la o răsturnare de situație, la o revenire pe drumul european, dar euroscepticii – în frunte cu Partidul Independenței din Marea Britanie (UKIP) – nu s-au lăsat înduplecați.

Ultima “semnătură” necesară era cea a reginei Marii Britanii, Elisabeta a II-a; în luna martie, ea și-a dat consimțământul oficial privind legea Brexit, permițându-i astfel premierului Theresa May să înceapă negocierile de ieșire din Uniunea Europeană. Prin urmare, negocierile dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie cu privire la ieșirea țării din Blocul comunitar au început în luna iunie, chiar dacă premierul britanic Theresa May nu reușise să formeze un guvern în urma alegerilor parlamentare din 8 iunie.

Ca un răspuns la Brexit, Comisia Europeană a prezentat pe 1 martie „Carta albă privind viitorul Europei”, un document ce enumera cinci posibile scenarii pentru viitorul Uniunii Europene. Pe baza documentului prezentat de Jean-Claude Juncker, reprezentanții celor 27 de state în UE după ieșirea Marii Britanii au dezbătut modul în care vor să coopereze pe viitor. „Anul acesta sărbătorim 60 de ani de la Tratatul de la Roma (act considerat fundație a UE – n.red.)”, declara Juncker la acel moment. „Și este timpul ca o Europă unită a celor 27 de state să dea forma viziunii pentru viitor.” Planul Comisiei Europene, a explicat președintele instituției, este ca până în 2025 unul dintre scenarii sau o combinație a acestora să funcționeze ca bază a Uniunii.

„Carta albă privind viitorul Europei” enumera următoarele scenarii: „în continuare”, „nimic în afara pieței unice”, „cei ce vor mai mult pot face mai mult”, „făcând mai puține dar într‑un mod mai eficient” și „făcând mai multe împreună”. Scenariile prezintă viziunea Comisiei asupra construcției europene pe termen mediu, iar lucrarea începea cu un ton sumbru, acceptând lupta pe care Uniunea Europeană o duce din cauza Brexitului, a migrației și a altor factori. „Problemele Europei nu par să plece nicăieri”, notează autorii, amintind că multe dintre statele membre consideră Uniunea fie prea distantă, fie prea implicată în problemele interne.

Luna decembrie a adus primul acord – fie el parțial – între UE și Marea Britanie. “Am înregistrat progresul de care aveam nevoie. Doamna May m-a asigurat că noul text are sprijinul guvernului britanic. Acordul este desigur un compromis, este rezultatul unor discuții lungi și intense. Fiecare parte a arătat adaptabilitate și dorință de compromis”, a spus Juncker. Ca urmare, prin intermediul unui comunicat, Comisia Europeană a recomandat Consiliului European să concluzioneze că s-au înregistrat progrese suficiente în prima etapă a negocierilor privind Articolului 50 cu Marea Britanie.