RETROSPECTIVĂ 2017: Protestele anului. OUG care a scos sute de mii de români în stradă

Românii au ieșit în stradă la puțin timp după instalarea Guvernului Grindeanu. Ordonanța de urgență 13, care prevedea modificări ale codurilor penale, a stârnit nemulțumiri atât în rândul specialiștilor, cât și din partea societății civile. Cea mai contestată modificare era cea care se referea la abuzul în serviciu, care ar fi putut fi considerat infracțiune doar dacă paguba era de peste 200.000 lei.

Astfel, la ședința de guvern din 31 ianuarie, după ora 21.00, a fost adoptată ordonanța de urgență. Imediat după ce informația a devenit publică, oamenii s-au strâns în fața Guvernului. În zilele următoare, Piața Victoriei devenea mai ocupată.

Apar lozinci precum „Noaptea ca hoții”, iar cel mai contestat membru al Guvernului Grindeanu a fost ministrul Justiției de la aceea vreme, Florin Iordache, în prezent președinte al comisiei parlamentare speciale pentru legile Justiției.

În paralel, în fața Palatului Cotroceni erau mitinguri împotriva președintelui Klaus Iohannis, la care au participat câteva mii de persoane.

În seara zilei de 5 februarie 2017, într-o duminică, protestul din Piața Victoriei din București atinge apogeul, în ciuda faptului că Guvernul anunțase abrogarea Ordonanței 13. Peste o sută de mii de oameni se strâng în fața Guvernului unde, concomitent, aprind lanternele telefoanelor și realizează astfel o imagine spectaculoasă, care este preluată de mai multe publicații internaționale. De asemenea, proteste au loc și în alte zone ale țării, estimările neoficiale arătând că au manifestat în toată țara câteva sute de mii de persoane.

Postul britanic BBC relata că manifestanții români nu dau înapoi după abrogarea ordonanței, iar oamenii care au protestat pe 5 februarie în România și-au exprimat temerile în legătură cu planurile Guvernului de a trimite proiectul de lege pentru a fi discutat în Parlament.

Agenția de știri Dpa a relatat faptul că în data de 5 februarie au avut loc cele mai mari proteste de la Revoluția din 1989. Dpa a menționat atunci și protestul care a avut loc în fața Palatului Cotroceni, unde „2.000 de persoane au manifestat împotriva președintelui Klaus Iohannis, pe care l-au acuzat că ar fi divizat țara”. Și postul de televziune France 24 a relatat despre „cea de-a șasea noapte de proteste din România”. De asemenea, cotidianul britanic The Guardian scria că demonstranții au continuat să protesteze, „promițând să rămână vigilenți în urma tentativei Guvernului de a decriminaliza unele fapte de corupție”.

Postul de televiziune CNN a vorbit despre „manifestațiile masive care au avut loc duminică în toată țara”, menționând intonarea imnului național de către protestatari, dar și cele cinci minute de reculegere în cinstea eroilor Revoluției de la 1989.

„Deciziile Guvernului au generat o reacție spontană”

Nu puține au fost vocile care au spus să protestele ample din Piața Victoriei au fost rezultatul unor manipulări în masă. Potrivit sociologului Ciprina Necula, reacția maselor a fost generată de deciziile Guvernului Grindeanu.

„Orice protest împotriva autorităților este îndreptățit, pentru că cetățenii au dreptul să se exprime, iar unul dintre aceste drepturi este protestul. În ceea ce privește protestele din Piața Victoriei, care au debutat la începutul anului 2017, s-a generat o reacție spontană, adică nu a fost cineva care a pregătit o mașinărie în spatele protestului. A fost o reacție față de modul în care Guvernul a luat acele decizii, fără pic de dezbatere publică. Așadar, motivele pentru care populația a ieșit în stradă au fost juste. În general, când cei aflați la putere nu au mijloace de răspuns, încearcă să identifice dușmanul în afara grupului. Este o tehnică care se aplică în toate statele, nu doar în România, prin care se încearcă să se arate că nu protestatarii sunt vinovați, ci grupuri din afară care vor să manipuleze”, a declarat, pentru MEDIAFAX, sociologul Ciprian Necula, profesor în cadrul Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative.

Protesele din Piața Victoriei au continuat pe tot parcursul anului, însă nu au mai avut amploarea mișcărilor din februarie, în piață rămânând doar cei radicali – mulți dintre ei fiind acuzați că ar fi manipulați și plătiți de organizații internaționale.

„Protestele din iarnă au avut succes, în sensul că Ordonanța 13 nu a mai intrat în vigoare. Practic, obiectivul a fost atins, iar o continuare a protestului nu mai avea sens. Din acest motiv nu a mai ieșit lumea în stradă, la fel cum s-a întâmplat în iarnă”, mai spune Ciprian Necula.

„Flacăra” protestelor s-a reaprins însă în toamnă. Motivele, și de data aceasta, au fost legate de propuneri de modificare a legilor justiției și a codurilor penale. O altă măsură care i-a nemulțumit pe oameni a fost legată de trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat, prevederea fiind o modificare a Codului Fiscal. Mitingurile nu au avut amploarea celor din februarie, însă în anumite seri au fost mii de participanți.

În luna decembrie, protestul s-a mutat în fața Palatului Parlamentului, acolo unde sute de persoane au protestat față de modificările aduse legilor Justiției.