Retrospectiva 2015: Criza refugiaților

Nu există imagine mai zguduitoare, mai reprezentativă pentru anul 2015, decât cea cu  trupul lui Alan Kurdi, copilul în vârstă de trei ani care s-a înecat în Mediterană și care a fost descoperit pe o plajă din Turcia. Alan nu a fost singur, pentru că, potrivit UNICEF, cel puțin 185 de copii imigranți au murit înecați în Marea Egee în timp ce încercau să ajungă pe cale maritimă din Turcia în Grecia. „În Marea Egee, aproximativ 30% dintre cei care au murit în acest an sunt copii. Ceea ce înseamnă 185 de copii din totalul de 590 de persoane decedate în estul Mării Mediterane în acest an“, a declarat Sarah Crowe, un purtător de cuvânt al UNICEF.

Peste 250.000 de sirieni și-au pierdut viața în conflictul armat care are loc în Siria din 2011, început cu proteste antiguvernamentale, înainte de a escalada în război civil. Alți 11 milioane de oameni au fost nevoiți să își părăsească locuințele, iar peste 4 milioane au fugit din țară, din cauza luptelor dintre forțele loiale președintelui Bashar al-Assad și rebeli. La acestea se adaugă militanții jihadiști ai grupării Stat Islamic, care controlează mari regiuni din Siria și Irak, unde seamănă teroare. Statele Unite și țări partenere lansează atacuri aeriene împotriva forțelor Statului Islamic încă din septembrie 2014. Rusia a început la rândul ei, în septembrie, atacuri aeriene împotriva ISIS, la cererea președintelui Bashar al-Assad, și a intensificat acțiunile în noiembrie, după doborârea unei aeronave rusești în Sinai de către islamiști și a atentatelor de la Paris.

În condițiile uriașului aflux de oameni, Uniunea Europeană a stabilit la un summit din luna septembrie redistribuirea obligatorie a refugiaților în statele membre. Potrivit planului CE, Germania și Franța urmează să accepte cele mai multe persoane, 31.443 și 24.031. Spania, Polonia și Olanda sunt următoarele, cu 14.931, 9.287 și 7.214 de azilanți. Sistemul obligatoriu de cote, contestat de unele state, precum Ungaria, are drept criterii populația, economia, șomajul și acceptarea în trecut a unor refugiați de către statele membre. România, care s-a opus cotelor obligatorii, urmează să găzduiască 6.351 de azilanți.

Potrivit datelor ONU, războiul civil din Siria a făcut ca în ultimii cinci ani peste 4 milioane de oameni să se refugieze mai întâi în țările vecine Turcia, Liban, Iordania și Irak, iar apoi în Europa. În luna februarie, Turcia a devenit gazda celui mai mare număr de refugiați din lume, adăpostind 2,2 milioane de sirieni și cheltuind 7,6 miliarde de dolari pentru asistența directă acordată acestora. La sfârșitul lunii noiembrie, Uniunea Europeană a încheiat un acord cu Turcia pe tema gestionării crizei migrației și negocierilor de aderare, în care s-a angajat să îi acorde un ajutor de 3 miliarde de euro.

Europenii, în frunte cu cancelarul german Angela Merkel, au fost supuși unor presiuni puternice în gestionarea celui mai mare aflux de oameni de la al doilea război mondial încoace, cei mai mulți prezenți deja în Germania, unde Merkel depune eforturi importante în vederea unui acord cu turcii. Criza a fost exploatată de către opoziții populiste și a ridicat unele țări împotriva altora, afectând totodată ideea frontierelor deschise, atât de prețuită de către membrii Uniunii.

Măsurile pe care UE le-a adoptat în ultimele luni au contribuit prea puțin la preluarea controlului asupra afluxului, iar iarna, care poate diminua numărul migranților timp de câteva luni, înăsprește situația zecilor de mii de oameni blocați după închiderea frontierelor în Balcani, sporind presiunea asupra liderilor europeni să găsească o soluție. Europenii vor ca Turcia să cheltuiască noile fonduri europene – aproximativ 3 miliarde de euro în următorii unu-doi ani – pentru a îmbunătăți condițiile de viață ale celor aproximativ 2,3 milioane de sirieni care trăiesc în prezent în Turcia, pentru ca aceștia să fie mai puțin dispuși să urce în bărci și să plece către coastele Greciei. UE dorește de asemenea ca autoritățile turce să păstreze mai mulți afgani și alți asiatici care traversează Turcia în drumul lor către Europa. Uniunea mai vrea ca Turcia să-și asume angajamentul de a reprimi persoane care reușesc să ajungă în Grecia, dar ale căror solicitări de azil politic sunt respinse.

Criza refugiaților ar putea căpăta aspecte din ce în ce mai dramatice după atentatele teroriste din Franța, de la începutul și de la sfârșitul anului. Este vorba de masacrul de la birourile revistei de satiră Charlie Hebdo, din 7 ianuarie, care s-a sfârșit cu o uriașă operațiune a poliției și două asedii, două zile mai târziu, dar și de atacurile seara zilei de 13 noiembrie, din Paris, comise de islamiști înarmați și sinucigași, care au lovit o sală de concerte, un stadion, restaurante și baruri, provocând moartea a 130 de oameni și rănirea altor câteva sute. Atacurile, comise de trei echipe coordonate, au fost descrise de președintele Francois Hollande drept un act de război organizat de gruparea Stat Islamic. Atacurile au fost cele mai sângeroase atentate din Uniunea Europeană după cel care au avut loc într-un tren la Madrid, în 2004.