Rețeta cartofului profitabil

Mihail Mucsi a lucrat 15 ani la Stațiunea de Cercetare a Cartofului din Târgu-Secuiesc, iar în 1994 activitatea nu-i mai aducea “suficientă satisfacție”, așa că a hotârât să încerce marea cu degetul și să fructifice, în propriul folos, cunoștințele despre cartof. La prima vedere, nu-i mare bătaie de cap să pui un cartof în pământ, să-l sapi și să recoltezi. Dar lucrurile sunt mult mai complicate și, în plus, și gradul de risc e ridicat. “În numai două zile, în condiții meteo nefavorabile, poți pierde o investiție de sute de mii de euro fără să poți face nimic”, declară antreprenorul, care a clădit în ultimii 15 ani firma Agrico-m.

Nu avea fondurile necesare pentru a porni afacerea, așa că punctul de plecare a fost arendarea a câtorva hectare de teren, un demers pe care-l caracterizează acum drept “ieftin, cu doar câteva milioane de lei am luat 20 ha”, își amintește Mucsi, care a ajuns acum să cultive 305 hectare, din care o treime cu cartofi. N-a fost deloc ușor, cântărește el, retrospectiv, dar a profitat de cunoștințele acumulate. Nu doar în ce privește cartoful – Mucsi e o enciclopedie umblătoare în ce privește tuberculii – dar și în alte privințe. De pildă, prin 1994 Guvernul a dat o hotărâre ca firmele de producție să fie scutite de la plata impozitului vreme de câțiva ani. Așa că a împărțit firma în două, pentru că în obiectul de activitate era și distribuția de produse dedicate agriculturii. “Toți banii pe care ar fi trebuit să-i plătim impozit i-am folosit ca să investim, așa că am avut șansa să creștem mult mai repede”, spune Mucsi, care s-a sprijinit în dezvoltarea afacerii și pe alți membri din familie: atât soția, cât și fiica sa. La fel de bine, mai enumeră fermierul, a știut să aducă utilaje la mâna a doua, preferând această variantă pentru că nu a trebuit să plătească taxe vamale. Și, foarte important, a luat bani europeni pentru a-și dezvolta afacerea: 400.000 de euro prin SAPARD și 700.000 de euro prin programul FEADR.

Odată cu trecerea timpului lucrurile n-au devenit deloc mai simple. Pe de o parte, acum prețurile la cartofi sunt mai mici. “În 1995 cu banii obținuți din vânzarea producției de pe un singur hectar am cumpărat un tractor românesc”, își amintește Mucsi. Acum Agrico-m are 14 tractoare, iar fermierul se plânge de prețurile mici ale tuberculilor, care se vând cel mai adesea cu 0,3 lei pe kg la marginea șoselei. “Foarte mulți fermieri au pus cartofi anul acesta, așa că producția este foarte mare”, punctează Mucsi. Conform datelor Ministerului Agriculturii, anul acesta au fost recoltate 3,6 milioane de tone de cartofi, cu 12,5% mai mult față de 2010. Și cum cei mai mulți producători se văd nevoiți să-și vândă marfa imediat, pentru că nu au spații de depozitare (“aceasta este problema cea mai mare a fermierilor români”), prețurile s-au prăbușit de la momentul recoltării. Pentru comparație, în prima parte a acestui an, când stocurile de cartofi erau foarte mici, prețurile de vânzare din piețe ajunseseră chiar și la 4 lei. “Eu am depozite și, dacă ar fi după mine, n-aș vinde acum deloc”, spune antreprenorul, a cărui firmă a înregistrat anul trecut un profit de aproape 400.000 de euro. Când va trage linie la finalul acestui an însă, câștigul va fi mult mai mic, se așteaptă el, în jur de “câteva zeci de mii de euro”. Și asta pentru că a investit serios ca să îndeplinească cerințele unui contract pe care l-a semnat cu rețeaua Carrefour. Livrările către retailer au început din 2005, când vindea prin acest canal 500 de tone; în câțiva ani cantitatea s-a dublat, iar anul acesta a ajuns să fie de patru ori mai mare.