Retailerul de modă care a speculat criza în folosul său. În primele șase luni ale acestui an a făcut afaceri de 2,5 milioane de euro
Antreprenorul clujean Alin Stanciu a respins vehement ideea de a renunța la mallul său online lansat odată cu criza, într-un moment în care singura soluție părea să fie exitul. După un plan drastic de restructurare, decizia de a păstra FashionUp s-a dovedit a fi cea mai bună alegere: a strâns investiții de 1 milion de euro în mai puțin de doi ani și țintește triplarea veniturilor anul acesta. Car…
Alin Stanciu spune că, după ce ani de zile și-a construit cariera în Cluj-Napoca, s-a mutat la București și acum nu s-ar mai putea adapta la ritmul potolit de acolo. Capitala a ajuns să îi placă mult și se gândește să se întoarcă să locuiască în Ardeal doar la pensie: „Tempoul de acolo nu-i de mine; am norocul că în București găsesc provocări și oameni de la care să înveți tot timpul“. Provocarea sa actuală este FashionUP, operată de compania Fup Distribution, mallul de haine pe care l-a lansat în 2009. Cu afaceri de până în 2 milioane de euro anul trecut, cifra a crescut spectaculos anul acesta, ajungând în primele șase luni la 2,5 milioane de euro; pentru tot anul antreprenorul se așteaptă la vânzări de 6-7 milioane de euro.
Retailerul FashionUP se poziționează în zona medium spre high; numărul de produse listate se ridică la circa 35.000 și sunt încadrate atât în categoria celor mai ieftine, cât și foarte scumpe. Valoarea medie a coșului de cumpărături a ajuns la 65 de euro în luna iunie a acestui an (pentru 1,8 produse), în contextul în care coșul mediu în online-ul de fashion în România este de 40 de euro, potrivit antreprenorului. Mai spune că în ultima lună au vândut 22-23.000 de produse, adică în jur de 1.000 în fiecare zi lucrătoare.
A absolvit Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologie a Informației din cadrul Universității Babeș-Bolyai în 1996, iar după câteva tentative în domeniul telecom și-a dat seama că își dorește să își dezvolte cariera în alt domeniu. La încheierea studiilor, a început să lucreze în regim de freelancing (termen care nu era popular la vremea respectivă) în proiecte de design pe calculator. „Am lucrat vreo trei săptămâni în Corel, programul de design folosit cu precădere atunci. După trei săptămâni în care am învățat 12 ore pe zi, eram într-un final pregătit să fac design.“
Vreme de un an a scris lucrări de diplomă, a făcut proiecte de desen tehnic pentru câteva fabrici din Cluj-Napoca, de pildă etichete de conserve și de ape minerale, s-a înscris la un concurs de angajare pentru reprezentanța din Cluj-Napoca a Toshiba. Era vorba de un post de manager, iar el avea 26 de ani și niciun fel de experiență în domeniu. Într-un context de împrejurări favorabile, după ce unul din cei patru aleși s-a retras din concursul ce urma să se desfășoare pe parcursul a trei luni, a primit șansa de a se înscrie în competiție, mai mult pentru a ține locul alesului inițial. Deși conducerea Toshiba nu se aștepta, după câteva luni de competiție el și colega din echipa lui s-au detașat net de restul colegilor în ce privește vânzările realizate. „Am sărit astfel la o poziție de management, absolut conjunctural, moment în care mi-am lăsat barbă, fiindcă toată lumea era mai în vârstă decât mine“, spune el, mai în glumă, mai în serios.

După un an și jumătate, în 1998, s-a angajat ca branch manager în cadrul Telemobil (redenumit Santel, apoi Zapp, ulterior vândut lui Cosmote și redenumit Telecom). De la Zapp a trecut, în 2000, la postul de director regional al Cosmorom (Cosmote), poziție pe care a deținut-o mai mult de cinci ani. A plecat când a observat cum compania ajunsese la un punct în care conducerea nu mai era interesată de expansiune, iar lupta se ducea între participațiile în companie dintre grecii de la OTE și Romtelecom. A făcut pasul spre antreprenoriat lansând împreună cu un prieten o agenție de publicitate cu toate serviciile, care să includă și o rețea de magazine de telefonie mobilă.
Firma era dealer principal al Connex și a deschis cinci magazine pe care, după aproximativ un an, le-a vândut către un jucător național. „Bine am făcut, pentru că se terminase frenezia cu abonamentele și magazinele vindeau mai mult accesorii.“ A rămas în zona de media și advertising, unde a dezvoltat o serie de servicii în zona de creație pentru companii, după care au început să cumpere și spațiu media; a simțit astfel nevoia să facă propriul produs media, revista de fashion J’adore, pe care au lansat-o în 2003. Aceasta a devenit populară în Cluj-Napoca, iar ulterior au cumpărat și participațiile unui radio din Cluj-Napoca. Următorul pas a fost asocierea cu grupul Realitatea Cațavencu, prin care a lansat revista și la nivel național.
În 2006 a plecat din Cluj: „Toată lumea a tras de mine să vin la București, în perioada în care lucram ca angajat, însă eu voiam să rămân la Cluj; am venit când am simțit că nu mai găsesc provocări acolo.“ În iunie 2009 a lansat businessul FashionUP Online Mall, gândit ca un centru comercial în mediul online. Investiția inițială s-a ridicat la 200.000 de euro, la care a participat și antreprenorul Marius Ghenea (dar el a ieșit din companie în 2014); apoi Stanciu a mai investit 200.000 de euro. „I‑am dat drumul fix în criză și a mers bine tot timpul, până în 2013.“