Retail. De unde vin produsele din hipermarketuri și supermarketuri?

Peste 1,5 milioane de metri pătrați de depozite. Așa poate fi sumarizată – într-o singură valoare – infrastructura logistică a marilor lanțuri de supermarketuri și hipermarketuri. Din aceste spații împărțite în diverse colțuri de țară pleacă marfa care alimentează tot comerțul modern autohton, aproape 5.000 de magazine. Mai e loc de dezvoltare dincolo de acest prag psihologic? Retailerii spun că nu pot să își extindă rețelele de comerț fără să construiască în paralel și suportul din spate, cel logistic. Așadar, ce urmează?

„În comerțul alimentar modern, supply chainul și logistica end-to-end au devenit un adevărat diferențiator. Ele susțin direct disponibilitatea produselor la raft, prospețimea, viteza de livrare, execuția promoțiilor și experiența omnicanal oferită clienților”, spune Dan Fotescu, director logistică în cadrul Auchan România.

El adaugă că astăzi  performanța în retail înseamnă capacitatea de a combina eficiența operațională cu un nivel ridicat al serviciului și cu reacții rapide la schimbările de consum. „Gestionarea agilă a unor fluxuri complexe – de la hipermarket și proximitate până la e-commerce – reprezintă un avantaj strategic clar”, explică executivul. Afirmațiile sale vin în contextul în care, în România, Auchan are peste 500 de magazine sub multiple formate, de la hipermarket și supermarket, la proximitate și online. În ceea ce privește logistica, aceasta este structurată în jurul a două campusuri care integrează trei depozite majore, la care se adaugă peste 20 de parteneri logistici cu care compania derulează operațiuni complexe de recepție, pregătire și livrare, atât către magazine, cât și direct către clienți. Cel mai mare campus este situat în Ștefănești, Ilfov, având o suprafață totală de peste 79.000 mp. Al doilea este la Călan, județul Hunedoara, având o suprafață de peste 21.000 mp.

„Această structură cu două centre regionale ne permite să folosim aceleași resurse pentru a aproviziona toate formatele de magazine și comenzile online, ceea ce înseamnă costuri mai mici de transport și operare. Economiile obținute se regăsesc direct în prețurile de la raft.”

Modele diferite

Unii retaileri au preferat să aibă două depozite regionale mari. Este cazul Auchan și Kaufland. Alții au ales să acopere diferit țara și au mai multe huburi logistice. E cazul Lidl sau al Penny.

METRO, pe de altă parte, are un model distinct. El vine și din faptul că grupul activează pe segmentul cash & carry. Astfel, toate magazinele METRO din țară au și zonă de depozitare, iar asta datorită faptului că e un comerciant wholesale (angro), deci se adresează revânzărilor și operatorilor HoReCa. „Magazinele au o suprafață totală de 210.000 mp, care corespunde unei capacități de peste 100.000 de paleți depozitați în același timp. În total, avem o capacitate de peste 125.000 de paleți disponibili pentru clienții profesioniști care aleg să se aprovizioneze de la METRO.” În plus față de magazine, compania operează un hub central în Ștefăneștii de Jos, de 12.000 mp, complet integrat cu platforma logistică a grupului, de 65.000 mp, și două cross dockuri, în Reșița și Slobozia, pentru optimizarea livrărilor last-mile.

„METRO România asigură livrări la nivel național în fiecare zi printr-o flotă de peste 300 de camioane, deservind peste 11.000 de clienți.”

Oficialii companiei adaugă că logistica nu este doar un element operațional, ci un veritabil diferențiator în comerțul alimentar și un pilon al strategiei proprii multicanal. „Investim continuu pentru transformarea dintr-un model tradițional de cash & carry într-un partener multichannel solid, unde logistica, digitalizarea și infrastructura fizică lucrează împreună pentru a asigura disponibilitate ridicată, livrări rapide și o experiență fără fricțiuni.”

Imaginea completă

Harta depozitelor care alimentează cele circa 5.000 de magazine moderne arată că retailerii și-au concentrat inițial atenția pe București-Ilfov și pe Transilvania, dar au început și încep să investească, mai nou, și în Moldova, Oltenia sau Banat, pe măsură ce deschid tot mai multe supermarketuri și hipermarketuri în toate zonele țării.

Când vine vorba de logistică, în comerțul modern local, jucătorii au două strategii diferite. Astfel, de regulă, actorii germani precum Lidl, Kaufland sau Penny preferă să își cumpere terenurile și să își dezvolte singuri depozitele. Acesta este și modelul belgienilor de la Mega Image. La polul opus, francezii, dar și Profi preferă să lucreze cu companii specializate de logistică, de la care închiriază suprafețe generoase.

Investiția într-un depozit propriu se ridică la câteva zeci de milioane de euro – ajungând chiar la 100 mil. euro, potrivit celor mai recente date ale ZF.

De puțină vreme, operațiunile Profi și cele ale Mega Image s-au unit sub aceeași umbrelă – Ahold Delhaize România. Ce înseamnă asta din punct de vedere logistic?

„În linie cu filozofia grupului Ahold Delhaize, atât Mega Image cât și Profi adoptă o strategie flexibilă, operând sub un model hibrid ce îmbină chiria și proprietatea, în funcție de oportunitate. Concret, decizia se ia de la caz la caz și este fundamentată pe o analiză riguroasă de tip buy vs. lease pentru fiecare spațiu în parte, obiectivul final fiind atingerea unei eficiențe maxime și a unui cost de operare minim”, spun reprezentanții companiei.

Înainte de a prelua Profi, Ahold Delhaize deținea local Mega Image, care avea doar spații logistice în proprietate. Acum, împreună, cele două lanțuri administrează o rețea de opt depozite, cu o suprafața totală de aproape jumătate de milion de metri pătrați. Acestea acoperă toate zonele de temperatură: ambiental, fresh (0-4 grade Celsius) și frozen (minus 18 grade Celsius). Trei dintre depozite deservesc zona București și Ilfov, restul fiind depozite regionale, poziționate strategic astfel încât să acopere echilibrat toate regiunile țării, spun oficialii de la Ahold Delhaize fără a oferi localizarea exactă a centrelor logistice. „Într-un mediu de retail extrem de competitiv, așa cum este cel autohton, logistica nu mai are doar o funcție suport, ci a devenit un diferențiator strategic. Pentru o rețea extinsă de magazine, cum este cazul Profi și Mega Image (circa 2.700 de unități – n.red.), eficiența lanțului de aprovizionare este un element crucial de care depinde prezența și continuitatea produselor la raft. Din această perspectivă, o infrastructură logistică bine calibrată oferă flexibilitatea necesară pentru a absorbi fluctuațiile pieței și pentru a optimiza costurile.”

Cea mai recentă investiție strategică a grupului pe zona de logistică o reprezintă implementarea unei instalații mecanizate de ultimă generație pentru pregătirea mărfurilor. Această soluție ajută la creșterea productivității. „Pentru viitor, analizăm extinderea acestei soluții și integrarea ei în întreaga noastră rețea de depozite regionale. Totodată, în următoarea perioadă, ne concentrăm pe maximizarea randamentului rețelei logistice actuale, prin accelerarea proceselor de integrare, digitalizare și optimizare a fluxurilor. Obiectivul nostru prioritar este să avem o dezvoltare a businessului susținută de utilizarea intensivă a rețelei actuale prin integrarea si optimizarea proceselor.”

Câteva cifre

Jucătorii din comerțul modern local au ajuns să opereze – în proprietate sau în chirie – mai bine de 30 de centre logistice, pe care le folosesc pentru a-și alimenta rețelele de magazine. Mai mult, există o serie de alte depozite care sunt deja în construcție sau, măcar, la nivel de plan, dovadă că actorii din retailul alimentar au de gând să continue dezvoltarea și să deschidă noi supermarketuri, hipermarketuri, magazine de discount, cash & carry și proximitate modernă în România. Cât loc de expansiune mai este încă?

„Continuăm să investim în dezvoltarea capacității logistice, în paralel cu extinderea rețelei. Obiectivul nostru este să ajungem la 1.000 de magazine până în 2035, iar infrastructura logistică are un rol esențial în susținerea acestui ritm de creștere”, spun oficialii de la PENNY România.

Compania operează cinci depozite, amplasate pentru a deservi întreaga rețea. E vorba de Ștefăneștii de Jos, Ilfov (22.000 mp), Turda, Cluj (23.000 mp), Bacău (24.000 mp), Filiași, Dolj (23.000 mp) și, cel mai recent, Mihăilești, Giurgiu (22.000 mp). „Depozitul din Mihăilești, inaugurat în 2025, va ajunge treptat la capacitate deplină și va deservi aproximativ 100 de magazine până în 2027. Astfel, pregătim al șaselea centru logistic la Arad, asta în următorii 2-3 ani. Planul nostru de investiții pentru următorul deceniu se ridică la 3 miliarde de euro și include, pe lângă extinderea rețelei de magazine, dezvoltarea infrastructurii și a competențelor logistice necesare pentru a susține creșterea companiei la nivel național.” În depozitul de la Mihăilești, PENNY a investit 35 mil. euro. Acesta include spații dedicate pentru recepție, depozitare și expediere și gestionează întregul lanț de produse, de la marfă congelată și carne proaspătă, până la legume, fructe și articole refrigerate, toate în condiții de temperatură controlată.

Și acest depozit, ca și celelalte, este în proprietate. „Modelul nostru de aprovizionare centralizată, bazat pe depozite logistice proprii, permite optimizarea transportului și reducerea costurilor de distribuție. Marfa este transportată de la producători către depozite cu camioane de mare capacitate (40 de tone), încărcate eficient, ceea ce contribuie la reducerea costurilor incluse în prețul final de la raft – un aspect esențial pentru modelul de business al unui discounter. Logistica noastră este foarte eficientă și ne oferă perspectiva de a transforma magazinele în centre omnichannel”, spun oficialii de la PENNY.

Actorii din domeniu spun că harta comerțului modern autohton nu e nici pe departe gata conturată, dat fiind că densitatea este încă mult sub cea din Occident, din țări unde marii actori au 85% cotă de piață și chiar peste. În România, ei sunt “abia” la 70%, dar câștigă an de an teren prin expansiune și prin achiziții, strategie ce duce totodată la închiderea de afaceri mici, antreprenoriale. Așadar, dacă mai e loc de magazine, mai e loc și de depozite.

Un alt exemplu

Un model similar are și Lidl, care la rândul său activează pe segmentul de discount. În prezent, compania operează local șase centre logistice în Chiajna, județul Ilfov (53.199 mp), Iernut, județul Mureș (44.406 mp), Lugoj, județul Timiș (43.696 mp), Roman, județul Neamț (48.802 mp), Fundeni, județul Călărași (56.300 mp) și Ariceștii Rahtivani, județul Prahova (72.638 mp). „Fiecare are rolul de a deservi între 60 și peste 70 de magazine, reflectând focusul constant al Lidl pentru eficiență operațională, prin optimizarea rutelor de aprovizionare, a consumului de resurse și prin reducerea impactului asupra mediului, inclusiv prin scurtarea distanțelor de transport, precum și prin utilizarea mai eficientă a capacității de transport și evitarea curselor cu grad mic de încărcare.”

Cea mai recentă și semnificativă investiție în infrastructura logistică a Lidl România o reprezintă centrul din Ariceștii Rahtivani, județul Prahova, care a preluat operațiunile principale ale depozitului din Nedelea (scos la vânzare). Funcțional din 2025, hubul din Ariceștii Rahtivani are o capacitate de stocare de peste 55.000 de paleți. Valoarea totală a investiției depășește 100 de milioane de euro. Lidl România mizează pe investiții în centre logistice dezvoltate în regie proprie, parte a unei strategii pe termen lung.

„Deținerea centrelor logistice permite optimizarea continuă a fluxurilor, scalarea capacităților în funcție de evoluția rețelei de magazine și implementarea unor soluții adaptate pieței locale, contribuind astfel la eficiența întregului lanț de aprovizionare.” Oficialii companiei adaugă că România rămâne o piață strategică și prioritară pentru Lidl, iar planurile includ investiții susținute în extinderea rețelei de magazine, dar și în infrastructura logistică.

„Pentru anul financiar 2026, Lidl a anunțat un buget de peste 285 mil. euro, destinat deschiderii a mai bine de
40 de noi magazine, plan ce se integrează obiectivului de a inaugura 200 de uități noi până în 2030, raportat la anul de referință 2024.” 

În acest context, compania continuă să investească în optimizarea clădirilor și a proceselor logistice existente și analizează posibilitatea deschiderii unui nou depozit în următorii ani. Oficialii discounterului nu oferă detalii.

Ce urmează?

Tot când vine vorba de investiții viitoare în această zonă, reprezentanții METRO România spun că până în 2030 vor moderniza alte șase magazine în noul format extins – care include platforme de livrare, „în linie cu strategia METRO de consolidare a modelului multicanal de wholesale”.

În cursul acestui an va deveni operațional, în noul format, magazinul METRO din Suceava, după ce recent a fost finalizată modernizarea celui din Iași. Anterior au fost pe listă unitățile din Constanța, Pitești și Craiova. „Totodată, vom extinde rețeaua de cross-dockuri, în 2026 urmând să deschidem trei noi astfel de centre regionale.”

Recent, în septembrie 2025, METRO România a inaugurat un depwozit logistic specializat pe Food Service Delivery (FSD) în Ștefăneștii de Jos, Ilfov, în urma unei investiții de 19,6 milioane de euro. Dezvoltat în parteneriat cu WDP – Warehouses De Pauw, hubul are 12.000 mp, dispune de zone cu temperatură controlată și ambientală și face parte din centrul logistic One Roof, cu suprafața de 65.000 mp.

„Peste 6.100 de SKU-uri, personalizate pentru a răspunde nevoilor clienților, sunt disponibile pe platforma logistică de la Ștefănești, care generează 80–85% din valoarea vânzărilor. Centrul va fi extins cu 3.000 mp.”

Și Kaufland investește tot în infrastructura logistică existentă – e vorba de depozitele din Turda și Ploiești. Acesta din urmă are o suprafață totală de peste 280.000 mp, dintre care mai bine de 115.000 mp sunt dedicați depozitării. Cel din Turda se întinde pe o suprafață de aproximativ 400.000 mp și are o capacitate de depozitare de mai bine 100.000 de paleți în orice moment, cu extinderi constante. Oficialii de la Kaufland nu spun cât e suprafața dedicată depozitării, dar afirmă că zilnic aproximativ 400 de camioane pleacă de aici pentru a aproviziona magazinele rețelei din nordul, centrul și nord-vestul României.

„Faptul că 97% dintre produsele de la raft trec prin cele două centre logistice arată cât de importantă este această infrastructură pentru buna funcționare a magazinelor noastre și pentru experiența pe care o oferim clienților, zi de zi”, spune Valer Hancaș, director comunicare și corporate affairs la Kaufland România.

Cel mai recent pariu al companiei în zona logistică îl reprezintă depozitul automatizat de produse congelate din Turda, cu o suprafață de 8.000 mp. Acesta a fost realizat în urma unei investiții de 20 de milioane de euro și a fost pus în funcțiune în 2024.

„În următorii ani, vom continua să investim în modernizarea infrastructurii logistice și în eficientizarea operațiunilor. Avem deja planificate investiții de 5 milioane de euro pentru retehnologizarea instalației frigotehnice de la centrul logistic din Ploiești, un proiect cu impact direct asupra eficienței operaționale și energetice.”

O radiografie

Retailerul deține depozitele în proprietate, conform celor mai noi date ZF.

Totuși, executivul precizează că decizia dintre proprietate și închiriere este analizată în funcție de specificul fiecărui proiect, pe baza unor calcule de rentabilitate și eficiență pe termen lung.

„În prezent, balanța înclină mai mult către modele flexibile, precum închirierea pe termen lung, formulele cu opțiune de achiziție ulterioară sau parteneriatele mixte cu terți. Aceste soluții permit dezvoltarea unor clădiri care pot fi extinse modular, mai ușor adaptate nevoilor operaționale și construite într-un mod mai eficient și mai economic.”

Pe de altă parte, pentru logistica Auchan România, modelul optim este unul echilibrat între investiții directe în tehnologie, automatizare și sisteme digitale și o infrastructură închiriată, dar solidă, dezvoltată în linie cu specificațiile și planurile proprii de transformare.

„În ultimii ani am investit peste 30 de milioane de lei în dezvoltarea infrastructurii logistice, cu accent pe automatizare, digitalizare, extinderea capacităților și proiecte de sustenabilitate”, spune Dan Fotescu, director logistică la Auchan.

În prezent, compania e în plin proces de extindere a capacităților logistice din Ștefănești, prin dezvoltarea unor spații suplimentare de aproximativ 14.000 mp, necesare pentru susținerea creșterii businessului, dezvoltarea verticală a operațiunilor și creșterea eficienței operaționale.

„În paralel, am avansat regionalizarea fluxurilor pentru legume și fructe în zona de Nord-Vest prin dezvoltarea unui nou depozit de aproximativ 3.500 mp în platforma logistică din Călan. Tot aici pregătim și un spațiu de aproximativ 6.000 mp destinat susținerii expansiunii accelerate a rețelelor de proximitate și franciză.”

România a ajuns să aibă astăzi, la 30 de ani de la deschiderea primului magazin modern autohton (Metro a venit local în 1996), circa 5.000 de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount, cash & carry și proximitate modernă.

Iar actorii din domeniu spun că harta comerțului modern autohton nu e nici pe departe gata conturată, dat fiind că densitatea este încă mult sub cea din Occident, din țări unde marii actori au 85% cotă de piață și chiar peste. În România, ei sunt “abia” la 70%, dar câștigă an de an teren prin expansiune și prin achiziții, strategie ce duce totodată la închiderea de afaceri mici, antreprenoriale. Așadar, dacă mai e loc de magazine, mai e loc și de depozite.