Республика. Молдова. Republica Moldova vs. propaganda rusească

În statele baltice, care, ca și Moldova, au fost republici sovietice, dar unde teama de expansiunea influenței ruse este mare, guvernele au tranșat problema propagandei de la Moscova prin presă simplu: au scos în afara legii programele și emisiunile rețelei de televiziune Russia Today (RT), principala portavoce pentru străinătate a Kremlinului. Pentru a arăta ce putere de foc are cea mai puternică armă de soft power a Moscovei, trebuie spus că RT are un buget anual estimat la 275 de milioane de dolari, puțin mai mic decât bugetul de apărare pentru 2019 al Lituaniei, scrie Euronews.

În Moldova, situația este mai complicată. Prinsă între Ucraina și România, țara cu doar 3,5 milioane de locuitori este, fără îndoială, un proxy în rivalitățile reînnoite ale epocii Războiului Rece.

În trecut, Partidul Democrat a controlat cu strictețe difuzarea presei rusești în Moldova. După ce partidul prorus al socialiștilor (PSRM) condus de președintele Igor Dodon a venit la putere în iunie 2019, regulile jocului s-au schimbat rapid, cu o recalibrare puternică a influenței rusești în televiziune. În octombrie 2019, Accent TV, o rețea de televiziune apropiată de Dodon și PSRM, a obținut drepturile de a retransmite Pervîi Kanal (Canal Unu) din Rusia în Moldova. Pervîi Kanal este postul  fanion al radiodifuzorului de stat rus și portavocea Kremlinului. Timp de mulți ani, drepturile de difuzare în Moldova ale acestui canal au fost (prin Prime TV) în mâinile oligarhului și mogulului media, acum fugitiv, Vladimir Plahotniuc, o figură importantă în Partidului Democrat care se confruntă cu dificultăți de ordin legal în Rusia.

Pe 21 octombrie, Consiliul Coordonator al Audiovizualului din Moldova (CCA) a aprobat în unanimitate o cerere din partea Accent TV, afiliată PSRM, de a-și schimba numele în „Primul în Moldova”, ceea ce amintește de numele Pervîi Kanal. Postul și-a schimbat și sigla pentru a fi aproape identică cu cea a Pervyi Kanal.

Omul de afaceri Igor Ceaika, fiul fostului procuror general al Rusiei Yuri Ceaika – un personaj foarte controversat, de altfel -, a cumpărat Primul la mijlocul lunii februarie 2020. Pe lângă preocuparea sa  pentru presă, Ceaika are relații de afaceri strânse și deschise cu fratele lui Dodon, Alexandru Dodon, în domeniul imobiliar și în sectorul serviciilor publice. Procurorul Ceaika și fii săi sunt personajele principale într-un documentar care face o incursiune în ceea ce este înfățișat ca fiind afaceri murdare, infracțiuni, legături cu crima organizată și preluări de companii ale clanului Ceaika. Autorul documentarului nu este altul decât Alexei Navalnîi, adversar declarat al președintelui rus Vladimir Putin a cărui presupusă orăvire cu Noviciok încurajează statele occidentale să impună noi sancțiuni Rusiei.

Când a fost întrebat despre relația de afaceri dintre fratele său și Ceaika de către Ziarul de Gardă din Moldova, Dodon a spus pur și simplu: „Este viața lui, activitatea lui, în care acționează după cum consideră potrivit, fără ca eu să mă implic”. Fratele președintelui Dodon, Alexandru, a cumpărat anul trecut o participație de 15% la o companie de imobiliare din Rusia la care principalul acționar este Igor Ceaika, potrivit Balkan Insight.

Influența rusească nu este evidentă doar în televiziunea din Moldova. Moscova are, de asemenea, o prezență semnificativă în media prin cele mai citi­te ziare de limbă rusă, precum și prin
site-uri online și portaluri de știri cu cifre ridicate de audiență, cum ar fi Sputnik.md, noi.md, point.md și KP.md.

Cu toate acestea, televiziunea continuă să fie cea mai consumată și influentă mass-media; oricine deține posturile TV în țară controlează percepțiile oamenilor. Aproximativ două treimi din numărul total de posturi de televiziune se află în mâinile celor mai puternici politicieni locali care au diverse legături cu Moscova.

De aceea, experții spun că concentrarea proprietății mass-media din Moldova a atins niveluri îngrijorătoare. Două companii controlează aproximativ 80% din piața de publicitate media, Casa Media și Exclusive Sales House, firmă apropiată de Plahotniuc și Dodon.

Casa Media are dreptul exclusiv de a vinde spațiul publicitar al posturilor de televiziune Prime TV TV, Publika TV, Canal 2, Canal 3, CTC Moldova, Familia Domașnîi, N4, Noroc TV, REN Moldova și Vocea Basarabiei. La rândul său, Exclusive Sales House are aceleași drepturi de a vinde reclame pentru NTV Moldova, Exclusive TV și Prime TV în Moldova.

Televiziunea continuă să fie cel mai influent mediu, 80% dintre moldoveni spunând că este sursa lor principală de știri și informații, potrivit unui sondaj al Institutului Republican Internațional (IRI) publicat în decembrie 2019.

Social media a fost următoarea cea mai consultată sursă la nivel național, cu o pondere de 35%, urmată de internet (altele decât social media), cu 33%. Pentru radio, cota este de 29%.

Spre comparație, presa scrisă a reprezentat doar 11%, făcând din ziare și reviste cel mai puțin consultat mediu pentru informații.

Conform aceluiași studiu, care a analizat și audiența, moldovenii au preferat programele de divertisment difuzate de posturile rusești din republică: Prime TV a avut cea mai mare cotă de audiență, de 31%.

Cel mai recent sondaj privind cotele de audiență TV, publicat în iunie 2020, arată că posturile de televiziune controlate direct sau indirect de Plahotniuc au avut cea mai mare cotă de piață. Multe dintre ele retransmit conținut în limba rusă și au buletine de știri românești și rusești, emisiuni TV și filme în două limbi.

Un alt grup cu o cotă de piață semni­fictivă este format din mai multe televiziuni controlate de persoane afiliate socialiștilor sau apropiate de președintele Igor Dodon. Cele mai vizionate dintre acestea sunt Primul în Moldova, NTV Moldova și THT Exclusive TV.

Cu toate acestea, RTR Moldova, o subsidiară a Rusia-1 (Россия-1), cu baza la Moscova, primul canal al televiziunii de stat rusești, are cea mai mare audiență pentru un post de televiziune din Moldova.

„Presa în limba rusă este finanțată din Rusia în moduri netransparente. Aceste mass-media sunt apropiate de politica politicienilor pro-ruși, cum este președintele Dodon, de unde și pasivitatea autorităților în combaterea dezinformării și propagandei rusești“, a explicat pentru Euronews Cornelia Cozonac, directorul Centrului pentru Jurnalism de Investigație din Moldova.

Ea a adăugat că Moldova nici măcar nu are o strategie de combatere a amestecului străin și nici politici clare pentru protejarea spațiului său informațional. Presa de limbă rusă de la Chișinău, de exemplu, este în mare parte manipulatoare, spune Cozonac. Mesajele difuzate și tipărite, a adăugat ea, au urmat aceleași linii de știri anti-Occident trasate de Kremlin.

Acestea includ – dar nu se limitează la – percepția de Occident decadent, falit moral și lipsit de credința în Dumnezeu, promovarea de viziuni asupra lumii anti-LGBT și anticapitaliste și demonizarea în același timp a unor filantropi occidentali precum George Soros și Bill Gates.

Aceste orientări nu sunt disimulate în întregime în buletinele de știri sau în talk-show-urile politice și sunt difuzate subliminal în spectacole de divertisment.

„Am observat o tendință. Publicațiile rusești precum Komsomolskaya Pravda sau Sputnik au cel puțin o știre anti-România, o știre anti-UE și una anti-SUA sau anti-NATO și ceva legat de Ucraina pe zi“, a spus Cozonac.

Pentru Angela Grămadă, directorul Asociației Experților pentru Securitate și Afaceri Globale (ESGA), mecanismele și pârghiile de soft power ale Rusiei sunt la fel de puternice ca acum 30 de ani, când Moldova a devenit independentă.

„Conținutul promovat de presa de limbă rusă ne face să rămânem captivi unui anumit mod de gândire“, a spus Grămadă.

Ea a adăugat că transformarea calitativă a modului de gândire moldovenesc devine mai dificilă într-un mediu în care propaganda intensivă este omniprezentă.

„Factorii de decizie dau la schimb controlul asupra minților oamenilor pe sprijin politic – beneficiază de resursele de care au nevoie pentru a ajunge sau rămâne la putere“, a subliniat Gramada.

Propaganda rusă este foarte puternică, avertizează Petru Macovei, directorul Asociației Presei Independente. „Dacă, Doamne ferește, am fi într-o situație de război ca în Ucraina, mașina de propagandă rusească locală ar fi fatală pentru noi“, a spus Macovei.

„Dacă am intra în conflict cu Federația Rusă, propaganda rusă ar fi, fără îndoială, cel mai puternic tun din acest război“, a conchis el.

Deși limba română este limba oficială în Moldova, toți cetățenii pot trece la rusă dintr-o clipită.

Federația Rusă va cheltui aproximativ 1,3 miliarde euro din bugetul național în 2020 pentru a-și susține presa afiliată de stat. RT transmite în aproximativ 100 de țări din întreaga lume.

Una dintre cele mai bune modalități de a asigura un peisaj media mai echilibrat în Moldova, crede cercetătorul Nicolae Tibrigan, este de a spori prezența mass-mediei în limba română cu sprijin de la București. Aproximativ 28% dintre moldoveni preferă să citească știri doar în limba rusă. „Astfel, ar fi posibil să fie rupt monopolul mass-media din sfera digitală al «holdingului media Dodon» și să fie atras segmentul urban al vorbitorilor de rusă, în ultima vreme destul de refractar la narațiunile antioccidentale lansate sistematic de Partidul Socialiștilor“, a mai spus Tibrigan.